Zece plusuri si minusuri la un an de guvernare USL

Conform unei analize Hotnews, cel mai mare plus al Guvernului Ponta este macrostabilizarea economica a Romaniei, in timp ce marele minus reprezinta lipsa unei strategii economice eficiente. Certurile din arcul guvernamental, lipsa unei agende economice clare din discursul public, balbaielile si contradictiile dintre ceea ce promiteau in campania electorala si ceea ce s-a realizat, fara sa mai vorbim de agenda europeana a Guvernului mai degraba umbresc decat sa recomande activitatea Executivului.

Plusuri:

 Macrostabilizare economica. Romania a reusit o macrostabilizare economica, financiara, bugetara, iesind dintr-o zona extrem de riscanta. Tehnic vorbind, Romania a iesit din recesiune, dupa ce trimestrul IV din 2011 si trimestrul I din 2012 consemnasera o scadere economica. E drept, agricultura a ajutat foarte mult, nu in mod necesar masurile economice luate. Dar, adevarul acesta este: macroeconomic, Romania e stabilizata.

Am avut o buna crestere economica si somaj in scadere. Institutul National de Statistica (INS) a anuntat o crestere estimata a economiei, pentru anul trecut, de 0,7% in termeni reali, mult peste ritmul anticipat anterior, de 0,3%. Somajul este de asemenea in scadere. Romania a fost singura tara din regiune cu crestere economica in 2012 si toate datele de pana acum indica fatul ca si 2013 va fi un an de crestere pentru tara noastra. Desigur, pot exista discutii despre ritmul cresterii, daca putea fi mai mare samd, dar cert este ca am avut o crestere si ea trebuie consemnata.

Salariul mediu pe economie a crescut. Castigul salarial mediu net pe anul 2012 a fost cu 3,6% mai mare in termeni reali decat cel din anul precedent. In termeni nominali, el a crescut de la 1.444 lei la 1.547 lei ( adica 7,1% ), dar puterea sa de cumparare a fost erodata partial de inflatia medie anuala ( 3,33%). Rezultatul final s-a situat peste prognoza oficiala, concretizata in ultima varianta a prognozei de toamna a Comisiei Nationale de profil. Prognoza oficiala vedea o majorare pe anul 2012 de 6,6% a venitului salarial mediu brut, 6,1% a venitului salarial mediu net si un avans de 2,8% al puterii de cumparare. Iesirea din „program” s-a datorat primelor de sarbatori, care au dus castigul net spre pragurile de 1.700 lei si 130% putere de cumparare fata de reperul lunii octombrie 1990.

O alta masura este plata TVA la incasarea facturii, incepand de la 1 ianuarie 2013. Plata TVA la incasarea facturii se vrea o masura care sa vina in  sprijinul IMM-urilor, ce achitau TVA fara sa fi incasat contravaloarea facturilor, ceea ce punea presiune pe fluxul lor de lichiditati. Insa si aceasta  masura a starnit ceva controverse. De altfel, Asociatia pentru Reformarea Sistemului de Impozite si Taxe (ARSIT), membra a Taxpayers Association of Europe  (Asociatia Contribuabililor din Europa), a cerut, recent, abrogarea sistemului de TVA la incasare, transmitand deja Ministerului Finantelor Publice o  scrisoare prin care atentioneaza asupra faptului ca sistemul nu respecta principiile de neutralitate si nu aduce reduceri semnificative de costuri pentru  agentii economici. Mai mult, ARSIT a mentionat in aceasta scrisoare ca, pentru a reprezenta o facilitate, sistemul trebuia sa fie optional, lasat la libera  alegere a contribuabilului si nu impus.

Investitia Daimler in Romania. Cotidianul german Handelsblatt a anuntat, pe surse, ca grupul auto german Daimler vrea sa faca o investitie mare pentru a produce componente pentru cutii de viteze in Romania, pe locul societatii mixte existente la Cugir, judetul Alba. De ce la Cugir? Ce califica acest mic oras (26.000 de locuitori) din centrul Romaniei pentru o astfel de investitie? Nicolae Emil Muntean, directorul general al Parcului Industrial Cugir, da detalii despre uzina pe care Daimler o are deja in oras. Desigur, aceasta investitie nu tine de dragostea germanilor de la Daimler pentru actualul Guvern ci are la baza ratiuni mult mai pragmatice- costul cu forta de munca,  samd. Dar faptul ca investitia va fi facuta pe teritoriul Romaniei este un plus pe care actualul Guvern si-l poate asuma.

Innoirea fiscalitatii. Cresterea colectarii si reducerea evaziunii fiscale sunt urgentele declarate ale Finantelor, iar schimbarile trebuie sa inceapa cu o noua abordare a relatiei dintre stat si contribuabil, ceea ce va insemna „regandirea si reproiectarea intregului sistem fiscal”, ne asigura Daniel Chitoiu, ministrul finantelor. „Principiile majore ale acestei reforme fiscale sunt transparenta, simplificarea si reducerea costurilor de conformare fiscala – la nivelul agentilor economici, respectiv a costurilor de administrare fiscala – la nivelul autoritatilor publice”, a spus Chitoiu, invitat la o masa rotunda organizata de Consiliul Investitorilor Straini (CIS). „Dupa cum ne-am asumat prin rescrierea Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala pana la sfarsitul anului, vom introduce ordine si claritate institutionala, precum si predictibilitatea fiscala pe care mediul de afaceri o invoca, de mult timp, cu prioritate”, a adaugat Chitoiu. E drept, deocamdata sunt simple dorinte, dar determinarea lui Chtoiu e de natura a induce optimismul.

Reintregirea salariilor. Guvernul Ponta a intregit salariile bugetarilor asa cum a promis, dar banii fusesera prevazuti in buget de guvernul Ungureanu. Dupa ce Boc a operat taieri salariale fara o abordare riguroasa, meritul lui Ponta este de a incerca sa readuca nivelul salariilor la nivelul de dinaintea taierilor. Problema la nivelul bugetarilor este numarul lor care ar mai putea scadea fara a afecta eficienta sstemului. Desigur, nu global, ci in urma unor analize seerioase care deocamdata par sa lipseasca. Dar asta e deja un minus…

Cea mai aclamata masura a Guvernului Ponta este denuntarea a 6 contracte din 10 incheiate intre Hidroelectrica si celebrii „baieti destepti”. De altfel,  denuntarea acestor contracte reprezinta si tema de campanie a USL. Partea mai putina pozitiva a acestei masuri este ca denuntarea contractelor nu a putut fi  facuta decat cu pretul intrarii companiei in insolventa. Pentru iesirea din insolventa, compania trebuie sa lupte, mai intai, cu creditorii care au depus  contestatii impotriva tabelului preliminar al creantelor. Abia dupa ce vor fi rezolvate procedurile juridice de solutionare a contestatiilor, va putea fi  aprobat un program de reorganizare si de iesire din insolventa.

Tot la capitolul masuri ar mai putea fi trecuta finalizarea autostrazilor Bucuresti-Ploiesti si Bucuresti- Constanta, chiar daca sunt lucrari realizate in  cea mai mare parte in guvernarile anterioare.

Implementarea legislatiei europene in domeniul energiei (Pachetul 3 energie) si asigurarea independentei reglementatorului, prin trecerea ANRE in  subordinea Parlamentului. In privinta ANRE exista anumite controverse. Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a transmis, luna trecuta, catre  premierul Victor Ponta si ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, o scrisoare prin care  isi exprima preocuparile sale profunde fata de modul in care au fost  selectati, recent, de catre Parlament, membrii Comitetului de Reglementare al Autoritatii Nationale de  Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). In luna  octombrie, Parlamentul a  desemnat un comitet de reglementare, in baza unui proces de selectie controversat din cauza lipsei de transparenta si din cauza  eliminarii de la vot a unor  persoane cu experienta in domeniul energetic.

Minusurile actualului Guvern

Esecul managementului privat. Un esec care va atarna greu in judecata guvernarii. Intr-o singura saptamana, doi sefi de la CFR si-au dat demisia, ridicand din nou semne de intrebare legate de succesul proiectului. In plus, „CEO la stat” a fost o masura discutata si aprobata cu partenerii de la Fondul Monetar International (FMI). Costurile sale sunt uriase, fiind cheltuite aproape 5 milioane de euro doar pentru incheierea unui contract-cadru cu mai multe firme, printre care si asocierea PwC Tax Advisors & Accountants, D&B David si Baias si George Butunoiu Group, pentru asistenta. Nu mai insistam, esecul proiectului este evident. Miza politica a fost cea care a contribuit la acest esec in cea mai mare parte. 2.Privatizari intarziate. Romania miza in 2012 pe cel putin un miliard de euro, venituri din privatizari. Autoritatile s-au ales insa doar cu esecuri lamentabile si amanari peste amanari. Sapte privatizari ar fi trebuit incheiate, insa doar una a fost dusa la bun sfarsit.

Gaze de sist. Balbaieli si contradictii. Una dintre mizele energetice majore ale Romaniei este exploatarea eventualelor rezerve comerciale de gaze de sist. Pozitia PDL/Traian Basescu a fost ferma de la inceputul dezbaterii publice, guvernele Boc si Ungureanu aprobind in 2012 acorduri de concesiune pentru compania americana Chevron. USL a criticat insa inceperea prospectiunilor si a folosit subiectul chiar la motiunea de cenzura in urma careia guvernul Ungureanu a fost demis. Mai mult, guvernul Ponta 1 a instituit un moratoriu care a stopat orice activitate in domeniul gazelor de sist in primele zile de mandat. La opt luni distanta, premierul Ponta si-a schimbat radical pozitia: „ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv”. Primele pozitionari publice ale unor membri USL fata de exploatarea gazelor de sist au aparut la inceputul anului 2012 si au fost legate de concesiunea Chevron de linga Birlad (Acordul petrolier care vizeaza explorarea, dezvoltarea si exploatarea pentru perimetrul Barlad a fost aprobat prin HG 2283/2004 de catre Guvernul Nastase, fiind incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si compania Regal Petroleum. In 2010, Chevron a preluat licenta de la Regal Petroleum pentru suma de 25 de milioane de dolari). Printre adversarii declarati ai proiectului s-a numarat deputatul PSD Adrian Solomon, care a cerut public stoparea lucrarilor de prospectiuni. Motivul? Posibilitatea ca fracturarea hidraulica (controversata metoda folosita pentru extragerea gazelor de sist) sa duca la poluarea pinzei freatice din zona.

Lipsa unei strategii economice. Daca va uitati la discursul public al principalilor exponenti si decidenti ai USL o sa observati ca tema economica lipseste aproape total. Oamenii politici par sa fie interesati de chestiuni care nu au legatura directa cu crearea de locuri de munca, cu stimularea IMM, ci mai degraba se complac in glume sau ronii la adresa predecesorilor si mici intepaturi la adresa colegilor de alianta. Nu am vazut un proiect economic major- ancora pentru masuri coerente si eficace din punct de vedere economic

Promisiuni neonorate– scaderea CAS. USL a promis reducerea CAS cu 5% pentru angajatori, reducerea integrala a platii CAS datorate de angajatori pentru un an, precum si zero taxe pentru angajarea in regim part-time. Face parte dintr-o serie mai lunga de promisiuni care nu au fost onorate si probabil nu vor fi nici in 2013. Inainte de a veni la putere USL promitea ca va reduce cu 50% cheltuielile statului cu bunurile si serviciile (in medie 6-7 mld. euro, anual) pentru a suplini pierderile la buget rezultate din relaxarea fiscala. Bugetul Guvernului Ponta 2 nu arata nicio reducere – cheltuielile cu bunurile si serviciile cresc de la 26 mld. lei (5,7 mld. euro), cat au fost anul trecut, potrivit executiei bugetare, la 37 mld. lei (peste 8 mld. euro), potrivit bugetului consolidat pe 2013. Abia dupa ce a adoptat un astfel de buget, guvernul Ponta 2 incepe sa vorbeasca de reduceri de cheltuieli in aparatul de stat. .

Atat de criticata absorbtie a fondurilor UE ramane in continuare un punct nevralgic. Absorbtia a progresat cu doar 1,5% (303 mil. euro) in primele trei luni ale anului, iar rata totala de absorbtie este de doar 13% (2,5 mld. euro, in totalul de 20 mld. euro alocate Romaniei intre 2007 si 2013).

Evaziune fiscala ridicata si economie subterana consistenta. Aici nu mai e cazul de multe argumente.  Masurile luate in aceasta directie nu au consistenta sau sunt ineficiente. Slabiciunea nu este doar a actualului Guvern ci si a celor anterioare.

Ponta nu a reușit să propună un nou cabinet imaculat, multi dintre ministrii sai avand imaginea patata- dosare penale, oameni acuzati de plagiat samd. Vorba Presedintelui Băsescu: Guvernul Ponta face aceleaşi greşeli ca şi Guvernul Boc, peste tot numai politruci

 Investitii straine scazute. Romania nu reuseste sa devina atractiva pentru marii investitori. Fiscalitatea impovaratoare si coruptia fac ca tara noastra sa fie ocolita de investitorii importanti, nu de speculatori. Romania nu are o diplomatie economica eficace, asa incat, in absenta ei, lucrurile vor ramane la stadiul de vise si planuri. Comertul exterior ar trebui sa devina una din prioritatile noului Guvern. De intrarea valutei in tara depind nu doar indicatorii macro- deficit comercial, curs de schimb samd, ci chiar nivelul de trai si numarul locurilor de munca. Investiţiile străine directe în primele două luni din 2013 au totalizat 163 mil. euro, cu 15% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe tot anul 2012, investiţiile străine au fost la minimul ultimilor 10 ani, fiind în total de 1,6 miliarde de euro, cu 10% mai reduse decât în 2011, ultimul an al guvernării Boc.

Lipsa de trasparenta. Guvernul Ponta publica tarziu si tardiv proiectele de lege/hotărâri de guvern/ordonanţe de urgenţă dezbaterea publica dovedindu-se o bataie de joc. Seara apar pe site-ul ministerelor diverse pproiecte si a doua zi le vezi in Monitorul Oficial. Acest lucru a deranjat mediul de afaceri care a reactionat de cateva ori. Degeaba.

Intentia de a creste fiscalitatea prin introducerea a noi taxe si impozite sau prin marirea celor existente. Bugetarii cu salarii de peste 1000 de euro ar putea fi impozitati suplimentar, taxele pe proprietate ar putea creste, iar nivelul general a poverii fiscale va creste