Traian Băsescu: Nu am fost nici ofițer de contra-informații, nici de Securitate.

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, că nu a fost nici ofițer de contra-informații, nici ofițer de securitate, adăugând că nu a avut niciodată vreo legătură cu serviciile de informații.

Aș începe întâi cu un drept la replică, pe care îl adresez domnului prim-ministru. Zilele trecute era frământat de faptul că aș fi putut face poliție politică sau, mai grav, că aș fi fost ofițer de contrainformații. În ceea ce privește poliția politică, vă prezint avizul 521, din 27 septembrie 2004, deci când eram în opoziție, eliberat de CNSAS. De asemenea, dacă vă aduceți aminte am avut și un proces cu domnul Mugur Ciuvică, proces pe care l-a pierdut pe asemenea afirmație. Nici acum nu mi-a plătit jumătatea de milion pe care a trebuit să mi-o plătească ca și daune morale. Mai grav mi se pare, însă, un lucru: un prim-ministru care spune de șeful statului că a fost ofițer de contrainformații. Este o afirmație gravă și o să vă explic de ce. Dar înainte de a vă explica, vă declar public și fără niciun fel de reținere și pe proprie răspundere că nu am fost nici ofițer de contrainformații, nici ofițer de securitate acoperit, nici ofițer SIE acoperit, nici ofițer SRI acoperit, deci n-am avut nicio astfel de calitate. Dacă aș fi avut-o, să știți că nu m-ar fi împiedicat să exercit funcția de președinte, dar ar fi trebuit să o fac publică această calitate, fie ea și de ofițer SIE sau de ofițer SRI, acoperit sau mai puțin acoperit, dintr-un motiv simplu: era o obligație morală și, în același timp, un om care a trecut prin calitatea de ofițer într-un astfel de serviciu, fie că este el de dinainte de Revoluție sau de după Revoluție, poate rămâne un om cu dublă comandă. Or, în politică, atunci când ai fost ofițer acoperit al unui serviciu de informații, repet, dinainte de Revoluție sau de după Revoluție, nu ai decât o soluție: să faci public acest lucru. Altfel, poți fi supus oricărei interpretări, oricărui șantaj și nu poți fi considerat un politician care își exercită liber funcția. Vreau să știți că la această afirmație a lui Ponta răspund fără reținere: nu am avut niciodată calitate de ofițer acoperit, sunt ofițer în rezervă, căpitan comandor de marină, dar nu am nicio legătură, nu am avut cu serviciile de informații. Și, repet, lucrul ar fi extrem de grav, indiferent când aș fi avut această calitate, dar nu ilegal. Ca atare, obligația, pentru a nu fi un politician cu dublă comandă, ar fi fost să anunț public despre apartenența la un serviciu de informații, inclusiv la un serviciu de informații de după Revoluție. Altfel, nu ai ce căuta într-o funcție publică de asemenea dimensiuni, precum cea pe care eu o îndeplinesc, pentru că oricând serviciul căruia i-ai aparținut te poate căuta. Și riști să faci greșeli când te caută un serviciu de informații.

Acum, partea a doua a dreptului la replică. Nu îi voi acorda foarte mult timp, dar vreau să vedeți message-box-ul, cutia de mesaje a USL pentru data de 4 decembrie, aceasta este, și unde vedeți subliniat cu roșu este vorba de Traian Băsescu. Vreau să vă spun că în patru pagini sunt menționat de 25 de ori, dar este foarte interesant că în – pardon, acesta a fost message-box-ul din data de 5, deci de astăzi -, cel de ieri mă menționează de 19 ori, sunt 19 mesaje, dar este unul foarte interesant, care arată de fapt care a fost această campanie și cât de mincinos este Victor-Viorel Ponta, altfel „dottore”, doctor, doctorul Victor-Viorel Ponta, cu coabitarea. Iată ce scrie pe pagina 2: „Să venim la vot cât mai mulți pentru înfrângerea lui Traian Băsescu”. Este formulare din message-box-ul lor. Când este cinstit Viorel-Victor Ponta? Când vorbește de coabitare sau când face țintă de campanie din președintele României, care nu este în campanie? Dar trebuie să mă apăr. Nu pot să-i las să facă o campanie pe seama mea și eu să nu reacționez. Aș mai lua un mesaj, unul care e ridicol deja: „Pentru ca Traian Băsescu să nu mai conteze în viața ta”. Eu cred că acest tip de mesaj arată obsesia pe care o au oamenii ăștia și aș vrea ca Victor-Viorel Ponta să știe că am contat mult în viața lui ca să ajungă prim-ministru, dar nu știu cât o să mai contez și mai ales până când. Mesajele sunt absolut hidoase, de tip bolșevic și îl definesc pe Victor-Viorel Ponta. Cu Crin Antonescu n-am nicio surpriză, dar cu Victor-Viorel Ponta, care vrea să pară un doctor, deci un om instruit, ba și cu masterate pe la Catania, message-box-ul în care atacă continuu președintele îl descalifică.

Mai am câteva puncte pe ordinea de zi a acestei conferințe. Aș vrea să spun câteva cuvinte despre alegeri, relația cu Uniunea Europeană și vreau să vorbesc despre premieri. În ceea ce privește alegerile, actualul guvern, condus de doctorul Ponta, este predispus la fraudarea alegerilor. Mai sunt trei zile până la alegeri și creează condiții de fraudare prin neanunțarea numărului de electori. Este obligația Guvernului să facă public numărul de cetățeni români cu drept de vot. Îi atenționez să nu uite, cum au uitat la referendum, pe cei 500.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate. Ei au domiciliul stabil în străinătate și trebuie incluși în listele electorale permanente din diaspora, colegiile din diaspora. Că sunt 500 în Elveția, că sunt 1.800 în Italia, vorbesc de cetățenii cu domiciliul stabil, nu de cei cu rezidență, pentru introducere în listele permanente; că sunt 1.500 în Germania, că sunt 2.000 în Franța, ei sunt parte din corpul electoral permanent al cărui domiciliu este cunoscut și declarat ca atare de ei, iar evidența se află la Ministerul de Interne, iar actualizarea se face prin direcția consulară continuu. Atenționez Guvernul că ia românilor dreptul de vot. Nu este posibil să îngădui votul militarilor – și e foarte bine că s-a găsit formulă ca militarii din afara teatrelor de operațiuni să voteze -, dar să nu dai drept de vot celor care au șederi statuate legal pe teritoriul altor state de mai mult de șase luni este un act de fraudă și de împiedicare a votului. Avem studenți care au rezidența acolo unde le este stabilită în pașaport, avem oameni care lucrează cu contracte de muncă pe un an, doi, trei, cinci, avem cercetători care se află la studii sau în parteneriate de cercetare pentru mai mult de șase luni, iar acestor oameni doctorul Victor-Viorel Ponta le-a interzis dreptul de vot. Știu că ei se feresc de cei care lucrează afară, pentru că pe aceia nu-i păcălește nici trustul Antenelor, nu-i păcălește nici Gușă, nu-i păcălește nici Ghiță, dar sunt drepturi constituționale care trebuie respectate. Îmi imaginez ce ar face un cetățean german sau francez ca printr-o măsură a Guvernului să-i iei dreptul de vot, în condițiile în care Constituția îi garantează dreptul de vot. Deci, atenționez Guvernul că are obligația ca imediat să clarifice dreptul de vot al celor care au ședere legală pe mai mult de șase luni în străinătate. Guvernul trebuie să facă public numărul de electori care participă la aceste alegeri înainte de începerea alegerilor și, de asemenea, să-i introducă în cifra electorală pe cei 500.000 de cetățeni români cu domiciliul stabilit în străinătate.

În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, constat că se deteriorează continuu, iar în cursul lunii noiembrie Guvernul a primit o avalanșă de scrisori, care nu-i aduceau neapărat cele mai bune vești. O să încep chiar cu prima, la care am văzut un adevărat scenariu. Este un ziarist de pe la Cluj venit la o televiziune de asta de știri, are ceva mai mult păr decât mine, și care face un mare scenariu cu Victor Ponta: „Vesti bune, domnule prim-ministru”, la care Ponta: „Mă suprindeți. Ce vești bune?”, „Vești bune, s-a deblocat POSDRU”. La care, prin inteligența secretarei domnului Ponta, Ponta tocmai avea și el exemplarul de scrisoare, dar i-au mințit pe români în ceea ce era în scrisoare. Face parte din modul de a guverna al lui Victor Ponta și vreau să clarificăm puțin lucrurile, pentru că oamenii așteaptă. Doctorul Ponta a spus: „gata, s-au deblocat banii, vin banii”. Vreau să vă spun ce se scrie în scrisoare. În scrisoare se constată progrese și era timpul din aprilie și până acum să fi făcut și guvernul Ponta ceva progrese în consolidarea sistemului de management al banilor europeni, de control, de combatere a conflictului de interese și așa mai departe. Deci, scrisoarea începe în ton pozitiv politicos. Pe urmă vin însă realitățile a ceea ce urmează să se întâmple și realitățile sunt următoarele: guvernul Ponta, de dragul de a putea să facă sceneta cu ziaristul de la Cluj și cu Victor-Viorel Ponta, a acceptat anulări de finanțări cu 25%. Asta înseamnă că toți cei care au primit finanțări pe POSDRU trebuie să ramburseze 25% din ce au primit, și aici vorbim de universități, vorbim de întreprinderi mici și milocii, vorbim de oameni tineri care au vrut să-și facă o afacere. Pentru ca în timpul campaniei să poată avea loc sceneta ziaristului căzut în extaz și a lui Ponta care venea cu banii în studio, Guvernul a aprobat, a acceptat fără nicio reținere, corecții de 25% pe banii pe care i-a dat deja. Asta este o sarcină uriașă, foarte mare – îmi dau seama ce înseamnă să primești pe POSDRU un milion, să faci un proiect și să trebuiască să dai 250 de mii de euro înapoi acum sau 5 milioane, să trebuiască să dai peste un milion înapoi, 1,25 de milioane înapoi, de euro. Eu cred că Guvernul a fost incompetent în negociere și, pentru că n-a făcut nimic de la instalare și până la auditul care a avut loc în luna noiembrie, a acceptat fără remușcări corecții de 25%. Sunt sume foarte mari. Dar lucrurile nu se opresc aici. În aceeași scrisoare, la care a făcut referire sceneta ziaristului de Cluj cu Victor Ponta, se mai spune un lucru: toate facturile trebuie refăcute cu această reducere de 25% până la data de 15 decembrie, pentru ca în intervalul 15 decembrie – 31 decembrie să se facă plăți până la 130 de milioane de euro, pentru ca România să nu aibă sume dezangajate pe POSDRU. Ceea ce vă spun este complicat, dar vreau să subliniez că avem o problemă, o problemă pe care o vor suporta beneficiarii de resurse de pe programul POSDRU, și că domnul Ponta a preferat ca, înainte de data de 9 decembrie, să nu le spună acest adevăr, că, de dragul de a putea raporta, de a face sceneta fericirii pe bani europeni la o televiziune, a sacrificat pe toți cei care au primit bani pe programul POSDRU în intervalul 2009 – 2011. Putea să negocieze o corecție mai mică; 25% e o corecție uriașă.

De asemenea, tot în probleme europene trebuie remarcată scrisoarea Comisiei din data de 5 noiembrie cu privire la ANRE, în care Guvernul este atenționat că procesul de desemnare a membrilor în Consiliul de Reglementare al ANRE este inacceptabil. Adică s-a făcut o selecție netransparentă, o selecție fără criterii și o selecție fără o suficientă informare publică, pentru ca oameni pricepuți, oameni de valoare să poată candida pe aceste funcții. O altă problemă o avem în zona Schengen. Aș vrea să vă arăt din nou Hotărârea Consiliului din 12 mai 2012, a Consiliului European, în care se preciza foarte clar că la nivelul Consiliului European se recunosc eforturile depuse de Bulgaria și România. De asemenea, Consiliul European solicită Consiliului – deci acolo unde merg guvernele – ca în acest interval să identifice și să pună în aplicare măsuri care să contribuie la extinderea cu succes a Spațiului Schengen, pentru a include România și Bulgaria. Și tot în aceste concluzii ale Consiliului European se spune: Consiliul European solicită Consiliului, deci guvernelor, să revină asupra acestei chestiuni pentru a adopta decizia cu ocazia reuniunii Consiliului JAI din septembrie 2012, mult discutatul termen septembrie 2012, când România trebuia să primească dată de intrare în Schengen, care se estima să fie octombrie pentru aviație și maritim și, probabil, martie anul 2013 și pe rutier. Constat că Guvernul României a dormit în campanie, pentru că la Consiliul JAI de mâine, care analizează starea Spațiului Schengen – este un raport al Comisiei cu privire la Schengen – nu numai că nu se reia problema datei de acces al României în Schengen, dar suntem incluși într-un raport care vizează funcționarea Spațiului Schengen și doar nu ni se stabilește un nou proces de monitorizare. Ce este aici cu roșu este ceea ce se referă la România, în proiectul de concluzii al Consiliului JAI de mâine. Eu cred că doctorul Victor-Viorel Ponta trebuie să ia foarte în serios acest proiect care va fi mâine pe masa Consiliului JAI și să dea mandat reprezentantului Guvernului să se bată pentru stabilirea unei date. De asemenea, vreau să știți că România, nefiind membră Schengen, nu are obligația să accepte astfel de remarci cu privire la ea și la Bulgaria, prin care, practic, suntem tratați, din punct de vedere monitorizare, ca statele din Spațiul Schengen care au probleme. Pentru că, în ceea ce ne privește, s-a constatat definitiv că îndeplinim criteriile tehnice. Deci, atrag atenția Guvernului – numai să nu înțeleagă că trebuie să se ducă să dea pe-acolo cu veto, că astea se discută – deci, trebuie să facă o negociere bună la nivelul Guvernului. Este evident că Guvernul a dormit în ghete, dacă s-a ajuns ca în proiectul de concluzii de astăzi să avem lucruri care ne dau înapoi. Deci, apelul meu public la Guvern este să gestioneze mâine, în Consiliul JAI, cu responsabilitate referirile la România, care nu este în Spațiul Schengen; deci, în cel mai rău caz, poate să nu fie nicio referire, dacă nu este una legată de o perspectivă. Dar, atât timp cât se analizează probleme din Spațiul Schengen, n-am ce să caut aici, că nu sunt încă în Schengen, dacă aceste formulări mă derajează. Și ele ne fac să facem câțiva pași înapoi.

În sfârșit, m-aș mai referi la o chestiune hazlie: Guvernul a cerut să poată să utilizeze bani europeni pentru plata mai bună a celor care lucrează cu fonduri europene. Ei au, oricum, directorii au salariu mai mare decât președintele și au, oricum, 75% la salariu și nimeni nu le-a cerut încă să aibă niște criterii de performanță. Iar, personal, n-aș vrea să fi fost unul dintre cei care să fi primit scrisoarea din 15.11, în care se spune: „Poate vă reformați puțin, poate vă faceți o evaluare a personalului existent, poate găsiți niște criterii de plată mai bună. Nu zicem nu, dar poate găsiți niște criterii de plată în funcție de performanță, poate vă introduceți oamenii care răspund de gestionarea fondurilor europene în niște cursuri de specializare și, pe urmă, poate discutăm să vă dăm bani europeni pentru a le crește salariile”. Scrisoarea este de o ironie rece și dură și n-aș vrea să fi fost destinatarul acestei scrisori vreodată. Sigur că a fost neinspirată solicitarea atât timp cât performanțele manageriale sunt atât de slabe în zona absorbției fondurilor – mă refer la fondurile de coeziune.

Și, în sfârșit, aș trece la ultima problemă: desemnarea prim-ministrului. Sigur că nu o voi aborda în profunzime. Am înțeles că doctorul Victor-Viorel Ponta știe lista scurtă pe care o am. Nimic nou sub soare ca un prim-ministru să știe ce știe și un președinte, dar surprinzător este că unii sar să se afle în treabă. Am văzut că domnul Tăriceanu, nici mai mult, nici mai puțin, spune că el nu s-ar dezonora primind această funcție. Măi frate, dar cine a vrut să te onoreze? Nici nu mi-a dat prin cap, nu i-am transmis niciun mesaj, n-am spus nici public. Altul care nu s-ar dezonora și, tot așa, n-a vrut nimeni să-l onoreze este Rus, domnul Rus de la Cluj. Dragă domnule Rus, îți spun și ție, ca și lui Tăriceanu, că nu sunteți pe lista mea scurtă pentru funcția de prim-ministru. Așa că nu vă mai perpeliți cu onorul, că rămâne nereperat. Am însă niște idei și acum pot să testez reacția: oare ce ar fi dacă pe lista mea scurtă ar fi Adrian Năstase? Dar ce-ar fi dacă pe lista mea scurtă ar fi domnul Voiculescu?

Întrebările jurnaliștilor au fost un nu prilej prentru șeful statului de a face noi dezvaluiri.

Întrebare: Bună seara! Data trecută ați fost întrebat, domnule președinte, dacă ați desemna un premier de la PDL, dacă PDL ar obține mai multe mandate decât PSD. Eu vă întreb dacă ați desemna un premier de la PDL chiar și în condițiile în care nu va obține cele mai multe mandate. Asta, în condițiile în care Constituția spune așa…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci dacă dumneavoastră vreți să-mi spuneți mie ce spune Constituția…

Întrebare: Ați desemna…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Hai să vă dau răspunsul. Deci, deocamdată, pe lista mea scurtă nu se află Călin Popescu Tăriceanu, nu se află nici Rus și fac un test cu Adrian Năstase și cu Dan Voiculescu. În ceea ce privește desemnarea prim-ministrului, este o chestiune care va fi rezultatul consultărilor de după alegeri. Deci, până atunci, nu fac niciun fel de scenarii. Mi-este ușor să spun cine nu poate fi desemnat, dar cine poate fi nu o să spun niciodată acum.

Întrebare: Și dacă mai permiteți încă o întrebare…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: … ultimă întrebare.

Întrebare: Ați spus că veți desemna un premier care poate să-și facă o majoritate în Parlament.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Asta înseamnă că luați în calcul și ipoteza de a desemna un premier care nu o are acea majoritate la momentul desemnării, dar și-o poate crea după aceea?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi niciun premier nu are majoritatea până când n-o probează în Parlament. De ce credeți că un șef de partid, oricare ar fi el, poate fi atât de sigur că el are majoritatea în Parlament? Deci majoritățile nu se declară, ele se constată în Parlament. Și eu pot să spun că am majoritate cu Parlamentul actual să fiu prim-ministru, dar mă credeți? O să spuneți: du-te, domnule Băsescu, în Parlament și vezi dacă iei un vot majoritar. Deci majoritățile se constată numai în Parlament; ele nu se declară.

Întrebare: Ce pași s-au făcut în numirea procurorilor? Ați primit documentele de la CSM? Ați mai avut o discuție cu ministrul Justiției pe această temă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: N-am primit nimic, n-am primit nicio solicitare nici de discuție, nici documente n-am primit, deci zero acțiune din partea ministrului Justiției.

Întrebare: Și, pentru că vorbeați despre fraudarea alegerilor sau că Guvernul ar fi dispus la fraudarea alegerilor, aveți și alte informații pe care vă bazați când faceți această informație în afară de…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu, categoric nu am. Am doar background-ul lor, am doar istoria lor, la referendum au furat consistent, dar mi se pare incorect, este un lucru elementar și de aici pui tot procesul sub semnul întrebării: să nu anunți public cifra de control a acestor alegeri. Avem dreptul – și eu, ca șef al statului, și dumneavoastră, ca ziarist, și orice cetățean – să știm câți cetățeni cu drept de vot are România. Nu vi se pare firesc să fie anunțată această cifră? Eu cred că e o solicitare elementară și din capul locului se creează suspiciuni. Dacă peste asta mai vii și cu faptul că nu se anunță numărul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care trebuie adăugat la cifra de control, faptul că nu se recunosc acte de identitate practic ale celor care au activități temporare mai mult de șase luni în spațiul UE, spre exemplu, fie că au contracte, fie că sunt la studii, fie că sunt la cercetare, fie că… Deci este un alt element de suspiciune. Eu nu spun că Dragnea o să-și reactiveze mașinăria de furt. Dar spun foarte clar că, atât timp cât au introdus aceste necunoscute – și o spun cu toată responsabilitatea -, suspiciunea asupra unui proces electoral corect este mare. Guvernul are obligația să anunțe numărul cetățenilor români cu drept de vot pentru aceste alegeri – asta e tot.

Întrebare: Și o scurtă lămurire despre acele message boxes; le-ați primit de la USL?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vi le pun la dispoziție.

Întrebare: Le-ați primit de la USL? Sunt punctaje ale liderilor?Lămuriți-ne!

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deja le dau adresa de mail; e [email protected] și pot să mi le trimită direct, că altfel mi le dau colegii lor. Uite, vi le dau dumneavoastră, poate le folosiți!

Întrebare: Domnule președinte, ați făcut referire la un slogan de campanie electorală care vă implică și îmi permit să-l redau pe scurt: „Veniți la vot pentru ca Traian Băsescu să înregistreze…”

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu e un slogan. Face parte din mesajele prin care…

Întrebare: Face parte din mesaje. Prima parte a enunțului era: „Veniți la vot în număr cât mai mare”. Vreau să vă întreb dacă dumneavoastră, ca președinte, susțineți ideea participării românilor la vot într-un număr cât mai mare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric, da.

Întrebare: Și o precizare de tehnică legislativă sau a interpretării Constituției și Legii partidelor, dacă îmi permiteți: după scrutinul din 9 decembrie, la consultările pentru desemnarea prim-ministrului, veți invita partidele politice sau veți accepta și uniunile electorale?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric, partidele, pentru că în Constituție, Articolul 103 face referire strict la partide, iar, dacă vă uitați în Legea partidelor, definiția pentru partide și alianțe este diferită. Eu nu pot să încalc Constituția. În plus, ar mai avea un efect, dacă aș accepta să discut cu alianțe, mai ales când vorbim de USL, care spune că va obține peste 50%. Nu mai am dreptul să consult celelalte partide, pentru că este prevedere expresă în Constituție, nu-i lăsată la întâmplare: când un partid obține 51%, numai cu el se face consultarea. Deci, deși au dreptul, pentru că, citind corect definiția alianței și a partidului din Legea partidelor și 103 din Constituție, dacă niciun partid nu are 51%, toate au dreptul să participe la consultări, deci să participe la șansa de a se afla într-o alianță, până la urmă, în guvernare. Dacă eu așa spune: OK, tratez ca pe partid o alianță care a obținut peste 50%, pe celelalte nu mai am dreptul să le consult.

Întrebare: Bună seara, domnule președinte. Spuneați mai devreme: mi-e ușor să vă spun cine nu va fi desemnat premier. Ne puteți da câteva exemple?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Acum, bănuiesc că aveți simțul umorului. Cu siguranță nu va fi Adrian Năstase, cu siguranță nu va fi Dan Voiculescu, cu siguranță nu va fi nici domnul Tăriceanu și nici domnul Rus.

Întrebare: Victor Ponta va fi?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: V-am dat niște exemple, dar cred că, dacă în lumea asta stăm numai încruntați, nu-i bine.

Întrebare: Victor Ponta?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Puneți-l pe lista dumneavoastră.

Întrebare: Spuneați de asemenea zilele trecute ca să nu-și imagineze vreun politician care are probleme în justiție că va depune jurământul de ministru în fața dumneavoastră. Deja liderii alianței, liderii USL au anunțat două persoane care sunt în această situație, ca fiind siguri miniștri. Vă dau două exemple: domnul Fenechiu și domnul Dragnea. Să înțelegem că, în cazul în cazul în care USL va face guvernul și cei doi vor fi propuși de viitorul premier desemnat, veți refuza semnarea decretelor de numire în funcție?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Legal vorbind, nu am dreptul să nu semnez decretul dacă este un vot al Parlamentului, însă, dacă nu vor fi parlamentari, dacă nu vor fi parlamentari, odată cu decretul de învestire, semnez și decretul de suspendare din funcție. Dacă vor fi, vor trebui să meargă la Parlament. E un mecanism mai complicat.

Întrebare: Bună seara, domnule președinte! Un lider PDL, Cezar Preda, spunea astăzi că nu poate să apară la televizor să-și prezinte programele politice pentru că ieșiți dumneavoastră, Victor Ponta, Crin Antonescu, ocupați timpul de emisie. Simțiți că le încurcați campania celor din PDL și din USL?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Pe a lui Cezar Preda sigur o încurc. Dacă a ajuns să se plângă, evident eu încurc.

Întrebare: Bună seara, domnule președinte! O mică întrebare: îl veți da în judecată pe domnul premier Victor Ponta pentru afirmația făcută, cea cu ofițer de contrainformații. Prima oară, dacă ne gândim, l-ați dat în judecată pe Ciuvică…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Îi fac altceva.

Întrebare: Anume?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eh…!

Întrebare: Și, doi la mână, o completare la întrebarea unui coleg de la Money, dacă veți invita separat sau împreună partidele care compun astăzi USL la consultări, la viitoarele consultări legate de guvern?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: În mod normal, și eu, și ei trebuie să respectăm Constituția, deci voi invita partidele.

Întrebare: Și, dacă ei nu o vor face, pentru că au mai făcut asta…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Înseamnă că nu vor să vină la consultări. E o procedură obligatorie înainte de desemnarea primului-ministru. Au mai făcut atunci, miza era mult prea mică, dar acum miza este una constituțională. Eu nu-mi pot permite să încalc procedura când este vorba de consultări în vederea formării unui nou cabinet. Ar fi extrem de grav să încalc procedura. Deci aici vor trebui să înțeleagă și ei că nu am nicio posibilitate de a fi drăguț cu ei, adică hai, treacă de la mine, veniți toți! Și mai ales vor trebui să aibă încredere unii în alții, că de fapt aici e marea lor problemă, să nu cumva să scape piciorul vreunul dintre ei să accepte altceva, vor să fie toți să se supravegheze unii pe alții. Ultima întrebare…

Întrebare: Mihai Tănăsescu ar corespunde, ar răspunde interesului național? E pe lista dumneavoastră scurtă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Mihai Tănăsescu ar răspunde oricând, dar îl vedeți plecând de la BEI, din funcția de vicepreședinte, unde cred că are un salariu de 20 de ori mai mare decât al unui ministru, prim-ministru? O dată. În al doilea rând, Mihai Tănăsescu nu a participat la această campanie. În al treilea rând, nu poți să te duci… Deci, Mihai Tănăsescu, pentru mine e un om extraordinar de bun pentru a face față unor situații de criză, dar nici prin cap nu mi-ar trece să-l desemnez ca prim-ministru în conjunctura actuală, că trebuie să privesc și la conjunctura politică. Cam asta e. Vă doresc o seară bună! Deci, dacă vreți, message boxes-urile, dacă le luam una câte una, stăteam până dimineață ca să dau replici. Așa…

Întrebare: O mică întrebare: PDL sau ARD de câte ori este pomenit în acest message box, ați avut curiozitatea?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Și PDL și ARD, luați-le și uitați-vă, Traian Băsescu e ținta!