CEDO: Statul român, bun de plată în dosarul mineriadelor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis că statul român trebuie să plătească suma de 30.000 de euro ca daune morale Ancăi Mocanu, al cărei soț a fost ucis în timpul Mineriadei, deoarece cazul nu a fost soluționat. Informația a fost prezentată în exclusivitate la emisiunea Ora de veghe de Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 decembrie 1989”.

CEDO a hotărât în cazul plângerilor formulate de Anca Mocanu, Marin Stoica, Teodor Mărieș și Asociația „21 Decembrie 1989”, referitoare la intervenția forțelor de ordine la Mineriada din iunie 1990.

Intervenția a făcut mai multe victime printre civili, printre care și soțul Ancăi Mocanu, Velicu Valentin Mocanu, ucis de glonț, cazul nefiind până în prezent soluționat.

CEDO a constatat încălcarea articolului 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la viață – în ceea ce privește plângerea Ancăi Mocanu și a hotărât ca statul român să îi plătească acesteia suma de 30.000 de euro.

Oficial statistica neagră a mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 se referă la zeci de morți, dintre care doar șase au fost identificați și recunoscuți, s-au înregistrat 746 de răniți, au fost violate șase femei și au fost deținuți ilegal peste o mie de „bărboși, intelectuali, studenți din Universitate și Arhitectură, de către mineri și forțele aflate în slujba FSN-ului”.

Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie1998, la Secția Parchetelor Militare, are ca obiect cercetare împrejurărilor în care au fost omorâte prin împușcare, în perioada 13-15 iunie 1990, Mitriță Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiță și Drumea Dragoș.

În acest dosar au fost trimiși în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chițac și Gheorghe Andrița, precum și coloneii Traian Ștefan Călin, Dumitru Costea și Vasile Constantin, pentru instigare și tentativă la ucidere.

Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chițac, Andrița, Costea și Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.

În același dosar, prin rezoluția din 19 iunie 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva fostului președinte Ion Iliescu.

Pentru modul defectuos în care au fost instrumentate dosarele revoluției și mineriadelor, a fost reclamat Consiliului Superior al Magistraturii generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, care a deținut șefia Secției Parchetelor Militare în perioada 1997-2001, apoi a asigurat interimatul conducerii Secției Parchetelor Militare în perioada mai 2006-octombrie 2007.

Generalul Voinea și-a dat demisia, evitând răspunderea disciplinară, însă în luna septembrie 2012 și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general al României, rămasă vacantă după încheierea mandatului Codruței Kovesi.

În cazul mineriadei ’90, prin rezoluția din 7 decembrie 2007 a procurorului general s-a dispus infirmarea rezoluției din 19 iulie 2007, prin care a fost începută urmărirea penală față de Ion Iliescu, și continuarea ceretărilor de către procurori desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică.

Prin rezoluția 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secției de urmărire penală și criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale față de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav și tentative la cele două infracțiuni, sub forma participației improprii, întrucât faptele nu există.

De asemenea, dosarul 76/P/1998 a fost înregistrat la 23 octombrie1998 la Secția Parchetelor Militare și are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deși prezenți în perioada 14-19 iunie 1990 la București, minerii din Valea Jiului și din alte bazine carbonifere au fost pontați în mod fictiv, situație în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals intelectual, uzul de fals, fiind conexat prin ordonanța din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.

Dosarul 77/P/1998, înregistrat la Secția Parchetelor Militare în data de 23 octombrie 1998, având ca obiect prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străulești II”, aspecte sesizate de „Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991”, a fost conexat, prin ordonanța din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.

Mai târziu, prin ordonanța din 23 iunie 2005, emisă în dosarul 75/P/1998, Secția Parchetelor Militare a declinat competența în favoarea Secției de urmărire penală și criminalistică, ca urmare a unei plângeri a Mariei Necula, care a invocat încălcarea prevederilor legale cu ocazia arestării preventive efectuate de către procurorii Procuraturii Tribunalului București a celor 72 de inculpați menționați în cuprinsul rezoluției.

Anterior și Asociația Victimelor Mineriadelor din 1990-1991, a făcut sesizări în același sens.

Ca urmare a acestei declinări, la nivelul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrat dosarul 751/P/2005, în care s-au efectuat cercetări față de procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru Țuculeanu, Horia Ghibănescu și Valentin Leancă.

Prin rezoluția din 31 mai 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Sintetizând, dosarul 75/P/1998 a fost instrumentat de Secția Parchetelor Militare în forma finală conturată din 8 ianuarie 2001 până în 28 decembrie 2007, având trei obiective.

În primul rând, elucidarea împrejurărilor în care un număr cuprins între 60 și 100 de persoane, a căror moarte ar fi fost violentă ca urmare a evenimentelor din 13-15 iunie 1990, ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străulești II”, fără a se fi efectuat cercetări la momentul survenirii decesului acestora.

Apoi, vizează împrejurările în care au fost întocmite, în mod fictiv, pontajele de prezență pentru perioada 14-19 iunie 1990, în ceea ce îi privește pe minerii care s-au deplasat din zonele carbonifere ale țării în București, în perioada respectivă. Este de menționat că procurorii Secției Parchetelor Militare au efectuat cercetări în acest sens, ridicând documente și făcând referiri tangențiale și în ceea ce privește prima și cea de-a doua mineriadă din 29 ianuarie, respectiv 18-19 februarie 1990. Cu privire la evenimentele din 28-29 ianuarie și 18-19 februarie 1990 există, de altfel, înregistrată și o plângere a Asociației 21 Decembrie 1989.

În al treilea rând, în acest dosar s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care s-au declanșat și au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în București, contribuția și rolul unui număr de 27 de învinuiți civili, printre care și Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, precum și a unui număr de șapte persoane care erau militari la momentul desfășurării evenimentelor, printre care Mihai Chițac și Corneliu Diamandescu.

Procurorii Secției Parchetelor Militare au reținut că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări și în jur de 100 de persoane au decedat.