Consilierul prezidential Daniel Funeriu si-a dat luni demisia din functia de membru al Consiliului de conducere al Institutului Cultural Roman (ICR). „Presedintia Romaniei nu poate sa fie partasa la actuala deriva a reprezentarii internationale a culturii romanesti, dominata de stridente nationaliste, actiuni, metode si concepte care apartin unei epoci revolute”, scrie in demisia inaintata de Daniel Funeriu catre presedintele Traian Basescu.
Reamintim ca Guvernul Ponta a trecut printr-o ordonanta de urgenta ICR din subordinea Presedintiei in subordinea Senatului. Ulterior, conducerea ICR, in frunte cu Horia Roman Patapievici, si-a dat demisia. In fruntea institutiei a fost numit Andrei Marga, indepartat dupa doar trei luni din fruntea Ministerului Afacerilor Externe dupa ce isi stabilise ca tinte majore orientarea politicii externe si catre Rusia si China.
Cititi mai jos scrisoarea completa de demisie a lui Daniel Funeriu:
In baza Legii nr. 356/2003 m-ati numit prin Decret prezidential in data de 25 mai 2012 membru al Consiliului de conducere al Institutului Cultural Roman. Din aceasta calitate am putut sa constat ca, anterior modificarii legislatiei ICR prin OUG nr. 27/2012, componenta Consiliului de conducere si atributiile sale faceau din acesta un adevarat forum de dezbatere, asigurand un sprijin direct si, in acelasi timp, exercitand un control firesc si profesionist asupra conducerii executive a institutiei.
Subliniez ca, prin componenta sa, Consiliul de conducere reflecta nucleul activitatilor culturale din Romania — prin uniunile de creatie si Academia Romana — si doar in minoritate continea reprezentanti ai unor institutii cu conducere politica, in speta ministere.
Rezultatul unei astfel de constructii institutionale s-a vazut in ultimii ani. Fara a enumera aici reusitele ICR – ele au fost subliniate in rapoartele anuale si in presa din strainatate – as remarca o trasatura fundamentala a activitatii institutului din ultimii ani : ICR a dat cuvantul partii celei mai dinamice din cultura noastra, reusind armonizarea intre inovarea culturala si promovarea valorilor consacrate. Prin prospetimea, naturaletea si consistenta acestui demers echilibrat, ICR a reusit sa trezeasca interes si sa puna Romania pe harta culturala internationala cu statutul de firesc cotidian si nu, asa cum era cazul inainte, ca o prezenta privita cu titlu de curiozitate fata de un exotism prefabricat.
In urma modificarilor legislative operate prin OUG nr. 27/2012, s-au creat premisele unei agresiuni politice fatise asupra ICR si, prin aceasta, asupra culturii nationale. Preluarea controlului asupra ICR de catre institutii parlamentare (Senatul Romaniei) si guvernamentale structural politizate a facut posibila transformarea premiselor in realitate. Constat astazi ca singura eroare a celor care trageau semnale de alarma referitoare la consecintele OUG nr. 27/2012 a fost ca au subestimat dezastrul programat care, inevitabil, a inceput sa se produca. Astfel:
1) prin pozitiile exprimate oficial de conducerea sa executiva, in special de catre presedintele sau, ICR revine la practici anterioare anului 1990, printr-o viziune vadit nationalist-agresiva, cu accente protocroniste.
2) Desuetudinea demersului actual al ICR se observa clar din programul presedintelui ICR, care navigheaza intre :
a. angajamente triumfalist-mesianice: „Vom cultiva memoria trecutului (sic!), vom contribui la rezolvarea problemelor prezentului si vom prefigura si pregati viitorul”;
b. sfaturi paternaliste: „Accentul trebuie mutat pe sprijinirea activitatilor generatoare de ipoteze, concepte, descoperiri cognitive, inovatii tehnologice, innoiri de viziune si pe cultivarea si etalarea stiintelor in Romania. Reglementarile si organizarea ICR vor trebui sa reflecte o asemenea privire contemporana asupra culturii si civilizatiei”; „ICR trebuie sa-si asume, sa incurajeze si sa intretina dezbaterea culturala de buna calitate in care cetatenii Romaniei sa se exprime si sa-si regaseasca vederile (sic?!)”.
c. formulari confuze: „Valorile nu sunt intotdeauna epuizate de valorile ce se stabilesc pe piata.”
d. insinuari care tin loc de argumente: „Imaginea Romaniei in lume nu ar fi trebuit sa fie depreciata grabit [oare ar trebui sa fie depreciata lent?!, n.m.], cum a fost in ultimii ani, socotind-o simpla propaganda.” „ICR s-a preocupat, in ultimii ani, sa etaleze noi experimente, dar esecurile nu sunt mai putine decat reusitele.”
Lipsa de orizont, aplatizarea valorica, rafuiala meschina, „genocidul” ideilor sunt primele concluzii care se desprind dupa patru luni de implementare a OUG nr. 27/2012.
3) Programul ICR prezentat de presedintele acestuia este asfixiat de clisee si incarcat de adjective, ambalat intr-un conglomerat cenusiu de cuvinte destinat sa inece intr-o pasta vascoasa libertatea gandului.
Lipsa de orizont, aplatizarea valorica, rafuiala meschina, „genocidul” ideilor sunt primele concluzii care se desprind dupa patru luni de implementare a OUG nr. 27/2012. Cel mai vizibil rezultat al ICR in ultima perioada a fost monopolizarea portalului institutiei pentru raspandirea panseurilor incetosate ale presedintelui ICR. Pe scurt, consecinta OUG nr. 27/2012 asupra ICR este transformarea acestuia intr-un „C.A.P. cultural”, in programul caruia – dupa ce a fost trasat numarul de kilocalorii culturale cu care trebuie sa ne mandrim ca natiune – ne putem astepta oricand la impunerea tovaraseasca a unor obiective stahanoviste de productie de carte romaneasca la hectar, de pictura la metru patrat sau stabilirea de planificari cincinale in kilograme de sculptura sau kilometri de role de film. Mai ramane doar sa ne asteptam la turnarea, in creierul strainilor carora le vine ideea sa citeasca autori romani, de traduceri ale unor opere romanesti cu un inalt grad de civism patriotic si revolutionar prin impunerea de titluri marilor edituri ale lumii.
Nu am nicio indoiala ca, in formula sa originara, Consiliul de conducere ar fi cenzurat fara drept de apel o astfel de viziune prafuita si agresiva in raport cu valorile actualitatii. Din pacate, conducerea executiva a ICR, prin intentiile si actiunile membrilor sai, se inscrie cu aplomb in logica anilor ’70, logica imposibil de schimbat avand in vedere componenta politizata a actualului Consiliu de conducere.
Mai ramane doar sa ne asteptam la turnarea, in creierul strainilor carora le vine ideea sa citeasca autori romani, de traduceri ale unor opere romanesti cu un inalt grad de civism patriotic si revolutionar prin impunerea de titluri marilor edituri ale lumii
Stimate Domnule Presedinte,
Institutia Prezidentiala s-a situat in ultimii opt ani pe o pozitie de constanta modernizare a domeniilor sale de competenta consfintite in Constitutia Romaniei. Condamnarea comunismului, sprijinul acordat realei sincronizari cu valorile europene, promovarea depolitizarii activitatilor culturale sunt liniile de forta ale ultimilor ani. De aceea am inteles mandatul pe care mi l-ati incredintat in Consiliul de conducere al ICR ca pe un instrument de promovare a acestor valori in cadrul Institutului.
In aceste circumstante, cauzate de aplicarea OUG nr. 27/2012, precum si de derapajele nelinistitoare ale actualei conduceri, sanctionate pe larg si acut atat in mediile din tara cat si din strainatate, ma aflu in imposibilitatea de a-mi exercita mandatul. In consecinta, va prezint, stimate Domnule Presedinte al Romaniei, demisia din functia de membru al Consiliului de conducere al ICR. Fac acest lucru, Domnule Presedinte, din convingerea ca Presedintia Romaniei nu poate sa fie partasa la actuala deriva a reprezentarii internationale a culturii romanesti, dominata de stridente nationaliste, actiuni, metode si concepte care apartin unei epoci revolute.
Cred ca in aceste momente, in care membrii marcanti ai culturii nationale, cat si partenerii culturali ai Romaniei privesc cu uimire si neintelegere demolarea sistematica a credibilitatii greu dobandite de ICR, este important sa semnalati societatii romanesti, inca o data, atasamentul Dumneavoastra fata de eforturile elitelor romanesti pentru promovarea culturii autentice si solidaritatea dumneavoastra consecventa cu procesul de ancorare a Romaniei la valorile culturale ale Europei moderne.
excelent, domnule Funeriu !
sobru, demn, clar si la obiect si, din nefericire pentru Romania noastra, adevarat. Dramatic de adevarat. Am insa certitudinea ca toti oamenii de valoare inlaturati de politica USL (eliminati sau plecati din proprie vointa si verticalitate) isi vor gasi locul si utilitatea cat de curand ca elita si motor al natiunii. Mult succes si felicitari pentru atitudine, domnule Funeriu !
Cu tot respectul,
Un intelectual modern nu se putea lasa condus de un antropopitec din era tertiara a KGB-ismului precum Marga. Stim din batrani – inteleptul cedeaza…
Comentariile sunt închise.