Banca Italiei a avertizat miercuri ca iesirea tarii din zona euro nu ar rezolva problemele economice ale acesteia, in timp ce doua partide importante sustin renuntarea la moneda unica, inainte de alegerile generale care ar putea avea loc cel mai devreme in toamna acestui an, transmite Reuters, conform incont.stirileprotv.ro
Liga Nordului, de orientare de dreapta, vrea sa scoata Italia din zona euro, iar formatiunea Miscarea 5 Stele, anti-sistem, care in unele sondaje este cel mai popular partid, vrea sa organizeze un referendum in acest sens.
”Este o iluzie sa crezi ca problemele Italiei ar putea fi rezolvate mai repede in afara Uniunii Economice si Monetare”, a spus guvernatorul Bancii Italiei, Ignazio Visco, in discursul anual sustinut in fata actionarilor, la Roma, potrivit News.ro.
Partidele care vor renuntarea la euro atribuie cresterea economica lenta a Italiei, care este cronica, partial constrangerilor fiscale din zona euro.
Alegerile ar trebui sa aiba loc in mai 2018, dar oficiali ai principalelor partide spun ca se asteapta ca votul sa aiba loc in aceasta toamna.
”Plecarea din zona euro, care este deseori discutata fara cunoasterea faptelor, nu ar ajuta la vindecarea defectelor structurale ale economiei noastre: in mod sigur nu ar reduce costurile dobanzilor si cu atat mai putin nu ar reduce, prin magie, nivelul datoriilor”, a spus Visco.
Seful bancii centrale a spus ca, din contra, acest lucru ar genera riscuri semnificative de instabilitate. Visco a aratat ca Italia trebuie sa isi concentreze energia pe reducerea datoriei publice uriase, de circa 132% din PIB, cea mai ridicata din zona euro, dupa cea din Grecia.
Italia are cea mai scazuta crestere economica din zona euro, PIB-ul fiind cu peste 7% sub nivelul de la declansarea crizei financiare globale, in 2008. PIB-ul restului zonei euro este cu 5% mai ridicat fata de aceeasi perioada.
Visco a avertizat ca, in actualul ritm de crestere, economia Italiei va reveni la nivelul din 2007 in prima jumatate a anilor 2020.
El a cerut o reformare majora a politicilor economice italiene, cu o crestere a investitiilor publice, o regandire a sistemului fiscal si o redublare a eforturilor de combatere a evaziunii fiscale.
Potrivit acestuia, economia italiana va avansa probabil cu aproximativ 1% in 2017, ritm aproximativ egal cu cel de 0,9% inregistrat in 2016, dar circa jumatate fata de cel anticipat pentru zona euro.
Bancile italiene, slabite de creditele neperformante adunate in timpul crizei
Bancile italiene nevoite sa vanda rapid credite neperformante si-ar putea revizui in scadere activele cu circa 10 miliarde de euro, a mai spus guvernatorul Bancii Italiei.
Creditele aflate in incapacitate de plata din portofoliile bancilor itaiene se ridicau la sfarsitul anului 2016 la 81 de miliarde de euro, exceptand revizuirile in sens negativ. Dintre acestea, numai imprumuturi de 20 de miliarde de euro erau la banci care ar putea fi obligate de autoritatile de reglementare sa le vanda pe termen scurt, a spus Visco.
”Daca aceste imprumuturi vor fi vandute maine la preturile foarte mici oferite de cateva agentii specializate in recuperarea datoriilor, care urmaresc castiguri foarte mari, revizuirea activelor bancilor ar putea fi de 10 miliarde de euro”, a apreciat guvernatorul bancii centrale la adunarea anuala a institutiei financiare organizata la Roma.
Bancile italiene au probleme din cauza creditelor neperformante din portofoliile lor, acumulate in perioada recesiunii, care le-au obligat sa puna deoparte capital pentru a acoperi pierderile, si sunt presate sa le reduca de catre Banca Centrala Europeana.
Autoritatile de la Roma negociaza in prezent cu cele de la Roma acordarea unui ajutor de stat unor trei banci vulnerabile, Monte dei Paschi di Siena, Banca Popolare di Vicenza si Veneto Banca.
In decembrie 2016, Guvernul italian a infiintat un fond in valoare de 20 de miliarde de euro pentru sustinerea bancilor mai slabe, dar negocierile sunt dificile pentru doui dintre acestea, Comisia Europeana cerand o injectie suplimentara de capital privat, inainte de acordarea ajutorului de stat.
