Un nou studiu genetic demonstrează că acum 10.000 de ani interacţiunea dintre nomazi şi sedentari a fost mult mai paşnică decât s-a crezut anterior, scrie descopera.ro

Pentru cea mai mare parte din istoria omenirii, strămoşii noştri au fost vânători-culegători, populaţii nomade care trăiau din vânat, pescuit şi cules fructe sălbatice. Acum 10.000 de ani a avut loc o revoluţie: în vestul Asiei a apărut agricultura şi s-a răspândit rapid în Europa şi în alte părţi ale lumii, scrie Seeker.

Totuşi, ce s-a întâmplat atunci când fermierii au întâlnit populaţiile care au rămas nomade? Deşi până acum cercetătorii considerau că întâlnirile dintre cele două grupuri au fost violente, un nou studiu genetic dovedeşte contrariul, cel puţin în zona care este România de astăzi. Între vânătorii-culegători şi fermierii chiar au trăit împreună, amestecându-se şi având copii, nu a fost totuşi dragoste la prima vedere.

Andrea Manica, de la Universitatea Cambridge, afirmă că „fermierii au ajuns dintr-odată, ca rezultat a unei expansiuni rapide. Este posibil ca pentru o prioadă să fi trăit laolaltă cu populaţiile de vânători-culegători – secole sau chiar unul sau două milenii”.

Manica, conducătoarea studiului, Gloria Gonzales-Fortes şi echipa lor internaţională au ajuns la această concluzie după ce au analizat patru genomuri umane din România care datează de acum 8.800 – 5.400 de ani.

Cele două populaţii pot fi uşor distinse pe baza materialului cultural, precum artefactele şi tradiţiile. Alt punct de analiză au fost dietele, demonstrate pe baza analizelor chimice. Toate aceste analize demonstrează amestecul celor două tipuri de populaţii.

În urmă cu mai bine de cinci decenii au fost începute săpături arheologice la  Schela Cladovei de către cunoscutul arheolog Vasile Boroneanţ, care au continuat şi după anii 2000. De-a lungul timpului au fost descoperite peste 65 de morminte din perioada mezozoicului timpuriu. O descoperire senzaţională a fost cea a unui Homo Sapiens de acum 8.800 de ani.
Situl arheologic Schela Cladovei a intrat în atenţia întregii lumi ştiinţifice odată cu lucrările la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Descoperirile făcute aici au captat o recunoaştere internaţională, figurând în tratatele preistorice şi în cursurile universitare din întreaga lume. Campaniile de cercetare au dus la identificarea unei civilizaţii încă necunoscută, comparabilă cu cele ale lumii preistorice din Valea Nilului, a Tigrului şi Eufratului. Studiile pe această civilizaţie încă continuă.