40 de oameni de știință avertizează într-un documentar spaniol („La gran ola” – Marele val) că nu mai e decât o chestiune de timp până când un zid gigantic de apă se va izbi de coastele spaniole și portugheze. Catastrofa ar face mii de victime și ar provoca pagube colosale, pentru că, spun acești oameni de știință, regiunile vizate sunt total nepregătite pentru un asemenea scenariu, relatează digi24.ro

Acest posibil dezastru a fost comparat cu teribilul cutremur de pământ care a lovit Lisabona în secolul al XVIII-lea și care a rămas în istorie. S-a produs în noiembrie 1755, la ora 9:00 și se estimează că dintre cei 275.000 de locuitori ai capitalei, între 50.000 și 70.000 și-au pierdut viața. Cutremurul a fost urmat de un tsunami și de incendii care au distrus aproape complet orașul Lisabona.

Seismul n-a putut fi înregistrat cu ajutorul seismografelor, dar magnitudinea și epicentrul său au fost calculate indirect, în funcție de contextul geologic și de repartizarea distrugerilor. Seismologii estimează, astfel, că a avut magnitudinea între 8,5 și 9. Epicentrul exact rămâne subiect de dispute științifice, dar în orice caz s-a situat în Oceanul Atlantic, probabil la circa 200 de kilometri sud-vest de Capul Sao Vicente.

Studiile de paleoseismologie spun că un asemenea cutremur se produce o dată la 1.500 – 2.000 de ani.

Însă realizatorul documentarului, Fernando Arroyo, spune că s-ar putea repeta această catastrofă oricând. Zeci de mii de persoane ar putea fi ucise și sute de mii ar putea suferi din cauza lipsei unui adăpost, a lipsei curentului, hranei și apei.

Golful Cadiz ar fi regiunea cea mai expusă. E o zonă spaniolă foarte frecventată de turiști, mai ales străini. E situată pe coasta atlantică a Andaluziei, în jurul orașului Cadiz. Se întinde între Strâmtoarea Gibraltar și Capul Sao Vicente din Portugalia.

Golful Cadiz este o zonă cu activitate importantă, dată fiind poziția sa. Are deschidere la Atlantic, la intrarea în Marea Mediterană și tot aici se varsă numeroase fluvii (Guadalquivir, Guadiana, Odiel și Guadalete, între altele). Pentru că este situat pe o zonă de contact între placa africană și placa eurasiatică, și activitatea seismică este constantă.

Când va veni devastatorul tsunami?

Documentarul expune părerile mai multor oameni de știință din regiune, care dau glas temerilor expuse de realizatorul filmului. Sunt 40 de experți care trag semnalul de alarmă. Ei sunt îngrijorați cu precădere de absența unui sistem de alertă rapidă, care ar permite oamenilor să se pregătească de venirea unui val uriaș iminent.

„Problema nu este să știi că va veni un alt tsunami, ci când va veni”, spune Begona Perez, responsabil cu divizia oceanografică a porturilor spaniole.

Afirmațiile sunt reluate de Luis Matias, cercetător în materie de risc tectonic și seismic la Institutul Dom Luiz din Portugalia: „În Golful Cadiz, mai multe falii pot provoca un seism în orice moment. Asta face zona sensibilă la cutremure produse în mare, ceea ce poate da naștere unui tsunami. Când un cutremur, un vulcan sau o alunecare de teren se produce pe fundul oceanic, rezultatul e o deplasare a apei, care ia forma unui început de tsunami. Când valurile ating apa mai puțin adâncă, înălțimea lor poate crește cu câțiva metri”.

„Guvernele nu fac nimic”

În diverse interviuri acordate presei spaniole, realizatorul Fernando Arroyo repetă că „singura realitate este că niciun om de știință din lume nu poate pretinde că un astfel de seism nu se va mai repeta pe termen scurt, pentru că nu sunt niciun fel de indicii în acest sens. Însă un lucru e sigur: ar afecta sute de mii de persoane și ar cauza pierderi economice foarte mari”, susține Arroyo.

„Este adevărul. Puteți să-l credeți sau nu. Timp de mai multe zile, zone vaste nu vor putea fi evacuate. Nu vor fi electricitate, mijloace de comunicare, apă. Orașe întregi, precum Cadiz, vor trebui evacuate”, spune realizatorul într-un interviu pentru El Pais.

Afirmațiile lui sunt susținute de un alt expert, portughez, Mario Lopez: „Guvernele nu fac nimic. Trebuie spus negru pe alb. Politicienii cunosc acest risc seismic. Ar putea să-l reducă”, punctează el.