Dincolo de efectele devastatoare imediate, cuantificate în vieţi omeneşti şi distrugeri materiale importante, pe termen lung, cutremurele redefinesc spaţiul în care trăim. Iar pe termen foarte lung… schimbă complet faţa planetei. Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului, ne-a dezvăluit ce transformare de domeniul SF va suferi, în timp, capitala României, scrie libertatea.ro
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a făcut publică o imagine care surprinde mişcări ale pământului din zona Palatului Parlamentului şi a drumurilor din vecinătate. Unele se înalţă, altele se scufundă. În imaginea ESA, punctele albastre indică zonele care se înalţă, câţiva milimetri pe an, în timp ce punctele roşii le arată pe cele care se ridică mai lent sau chiar se scufundă.
Datele radar prezentate provin din observaţii efectuate în perioada 2011- 2014. Acestea au fost realizate cu ajutorul Persistent Scatterer Interferometry (PSI), o metodă care poate detecta şi monitoriza mişcări pe suprafeţe întinse cu o precizie foarte mare. Tehnica funcţionează cel mai bine asupra structurilor solide, precum clădiri, drumuri şi căi ferate, şi poate evidenţia punctele slabe ale acestor structuri.
Vestul oraşului, mai înalt decât Alpii
“Pământul este o planetă vie, se mişcă permanent. Ca atare, nu este nimic ieşit din comun în faptul că platoul dinspre Drumul Taberei, inclusiv locul unde se află acum Palatul Parlamentului, creşte cu aproximativ 4 milimetri anual şi, peste timp, acolo va fi un munte. Zona Berceni, în schimb, se scufundă 5 milimetri anual, iar acolo va fi o mare depresiune”, ne-a dezvăluit seismologul Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului.
Mişcările imperceptibile se transformă periodic în scuturări violente ale scoarţei terestre: cutremurele. Atunci, relieful se schimbă ceva mai mult, iar zone întregi se pot înălţa sau scufunda cu mai mult de 4-5 milimetri.
Urmarea tuturor acestor mişcări terestre: peste un milion de ani, în vestul Bucureştiului, adică în Drumul Taberei, se va înălţa un munte de 4.000 de metri înălţime, iar în sud, în cartierul Berceni, va fi o depresiune de 5.000 de metri adâncime… Un fel de “marele rift românesc”.
Ne putem aştepta oricând la unul de 7,6 pe Richter
Cum România este o ţară cu seismicitate accentuată, zona Vrancea fiind epicentrul cutremurelor de adâncime, severe, de la noi, suntem avertizaţi de ani buni să ne aşteptăm la un cutremur mare. Dar când va veni acesta?
Hotărârea de Guvern nr. 548/2008 privind situaţiile de urgenţă tratează în capitolul al III-lea hazardul seismic în România. Documentul specifică foarte clar într-un paragraf: “În conformitate cu studiile efectuate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensităţi în Bucureşti”. Conform acestui document, un seism cu magnitudinea de peste 7 grade Richter ar fi trebuit să se petreacă în anul 2009. Însă nu s-a produs, pentru că natura nu se supune însă legilor omeneşti. Totuşi, nu trebuie să răsuflăm uşuraţi.
“România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea”, ne-a declarat profesor dr. ing. Victor Mocanu, decanul Facultăţii de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Deci, oricând! Suntem pregătiţi? Nu. Autorităţile se aşteaptă la cel puţin 6.500 de morţi (la seismul din 4 martie 1977 au fost 1.570) şi peste 10.000 de răniţi grav. În principal, pentru că există foarte multe clădiri şubrede, neconsolidate, care se pot transforma în morminte colective.
Seismele sunt amplificate în Capitală de terenul moale
Cele mai multe dintre clădirile şubrede se află în Bucureşti. Iar acest lucru se combină nefericit cu un alt element ce transformă Capitala într-unul din oraşele în care nu-ţi doreşti să te afli la cutremur: metropola e aşezată pe un teren moale, care amplifică seismele ce se propagă în scoarţa terestră dinspre nord, adică dinspre Vrancea.
Această hartă arată clar unde şi cu cât va fi amplificat cutremurul în Bucureşti
Conform hărţilor de microzonare seismică, realizate prin studierea cutremurelor din 1977, 1986 şi 1990, un seism de 7 grade în Vrancea se amplifică în Bucureşti la 8 şi chiar la 8,6 grade – adică se transformă într-un dezastru. Zonele cele mai periculoase în caz de cutremur în Bucureşti sunt Casa Presei (amplifică seismele cu 1,61 de grade), zona dinspre Măgurele (1,36), Panduri (1,02), Pantelimon (1,00), Balta Albă (0,93) şi Militari (0,92).
Sudul Bucureştiului este protejat de un buncăr uriaş
În zona de sud, Bucureştiul stă mai bine la capitolul seisme. Asta pentru că sub Parcul Tineretului există o structură uriaşă din beton, sub formă de potcoavă, care se întinde de la Palatul Copiilor, pe sub Sala Polivalentă şi Orăşelul Copiilor, până sub Cimitirul Bellu. Intrarea se află pe strada Secerei, în apropiere de Palatul Copiilor. Pe poartă scrie că nu ai voie să staţionezi în faţa ei.
Surse din Primăria Capitalei ne-au dezvăluit că acolo se află cel mai mare adăpost pregătit pentru cazurile de forţă majoră pe timp de război sau calamitate. Buncărul are o înălţime de şase etaje şi în el pot încăpea 20.000 de persoane. Structura din beton a fost construită în anii ’60, cu mult înainte de inaugurarea Sălii Polivalente, din 1974. Aceleaşi surse ne-au spus că existenţa uriaşului adăpost explică protecţia de care se bucură cartierul Berceni la cutremur: unda seismică este atenuată de pereţii buncărului.
