Avocaţii fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, au cerut miercuri Instanţei supreme sesizarea CCR cu privire la neconstituţionalitatea unui articol din Codul de procedură penală prin care judecătorului de Cameră Preliminară i se îngrădeşte posibilitatea de a dispune încetarea procesului penal, scrie stiripesurse.ro
La termenul de miercuri al procesului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, avocaţii lui Gabriel Oprea au depus la instanţă o cerere prin care le solicită judecătorilor să sesizeze CCR cu privire la neconstituţionalitatea articolului 17 din Codul de procedură penală, motivând că acesta nu îi dă posibilitatea judecătorului de Cameră Preliminară să dispună încetarea procesului penal, ci doar să restituie cauza la Parchet sau să dispună judecarea pe fond a dosarului, scrie agerpres.ro.
Mai precis, a explicat avocatul, neputând continua exercitarea acţiunii penale, judecătorul de Cameră Preliminară, din păcate, nu poate să dea o soluţie de stingere a acţiunii penale, (…) ori aceasta înseamnă continuarea procesului penal, inculpatul are drepturi procesuale diferite, înseamnă în planul imaginii publice atingere adusă drepturilor de care se bucură.
Întrebat dacă Gabriel Oprea ar putea cere stingerea procesului invocând decizia CCR privind definiţia abuzului în serviciu, apărătorul a precizat: „Nu este prevăzută posibilitatea stingerii acţiunii penale în procedură de Cameră Preliminară, nu numai în acest caz, ci în orice alt caz. De exemplu, dacă inculpatul decedează, judecătorul de Cameră Preliminară este obligat să sesizeze instanţa de judecată, este ilogic, e absurd, dar nu poate da o altă soluţie. La fel dacă părţile s-au împăcat, dacă a intervenit prescripţia, deci în toate aceste situaţii judecătorul de Cameră Preliminară nu poate da o astfel de soluţie”.
În acest sens, Dan Lupaşcu este de părere că situaţia ideală pentru clientul său ar fi restituirea dosarului la Parchet sau o decizie a judecătorului de „stingere a acţiunii penale”.
„Fie restituirea cauzei la Parchet, fie ca judecătorul de Cameră Preliminară să poată da o soluţie de stingere a acţiunii penale. Dar aceasta înseamnă admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Că acea decizie a CCR se aplică în această speţă rezultă cu evidenţă pentru că i se impută încălcarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Această hotărâre nu face parte din legislaţia primară. Este adevărat că se invocă încălcarea articolului 6 din Legea siguranţei naţionale. În acest articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activităţii în domeniu. În ce fel pot fi încălcate aceste atribuţii în aşa fel încât să se reţină responsabilitatea ministrului de Interne?”, a susţinut avocatul.
Lupaşcu a mai spus că Gabriel Oprea doreşte să fie aflat adevărul, însă cu respectarea strictă a dispoziţiilor procedurale.
„În acea decizie a CCR privind abuzul în serviciu are influenţă în speţă. (…) Domnul Oprea vrea şi într-o cauză şi în cealaltă să se afle adevărul, însă acest lucru să se facă cu respectarea strictă a dispoziţiilor procedurale, inclusiv a deciziei CCR privind abuzul în serviciu. Aici i se impută faptul că a aprobat suplimentarea bugetului cu 410.000 de lei şi achiziţia unui autoturism care există în continuare la Ministerul de Interne”, a precizat Lupaşcu.
În luna mai a anului trecut, Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă. Gabriel Oprea, care a îndeplinit funcţiile de viceprim-ministru pentru Securitate Naţională şi ministru al Afacerilor Interne, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În dosar au mai fost deferiţi justiţiei: Gheorghe Nicolae – chestor principal de poliţie, la data faptelor şef al DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu şi pentru două infracţiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată, Gabriel-Nicolae Pavel – comisar şef de poliţie, la data faptei şef al Serviciului Juridic din DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică – chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, şi Marian-Dănuţ Iacob – comisar şef de poliţie, şeful unei structuri administrative la data faptei, ambii pentru deturnare de fonduri, în formă continuată.
Potrivit DNA, Oprea, cu ajutorul lui Nicolae şi Pavel, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.
„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situaţii legate de folosirea lor în activităţi de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie. Ca urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinaţia legală a fondurilor operative”, susţin procurorii.
