Mâine, la Casa Albă va fi instalat noul președinte, omul care da fiori întregii planete. Mulți părerologi de pretutindeni, aceeași ce nu au înțeles nimic din campania electorală americană, sunt convinși că Trump o să pornească la război contra Chinei. Totul a pornit de la discuția cu președinta Taiwanului, prin care Trump a „zgâlțâit” un pic vaporul status-quo-ului, faimoasa”One China policy”, la care au aderat din 1979 încoace toți președinții americani, în timp ce făceau bine-merci comerț cu guvernul de la Taipei. Acești părerologi numără clipele până când China o să bombardeze Wal Mart-urile din State (unde își vinde marfa) sau când SUA vor bombarda fabricile Apple din Guangzhou…
Oamenii aceștia nu înțeleg modul de a face afaceri a lui Trump. La fel ca și Sir Winston Churchill, Donald este la apogeu numai în mijlocul conflictului și al controversei. Churchill a fost mare în primul său mandat de prim ministru, cel de pe timpul războiului, dar mediocru în al doilea mandat (așa e că nu știați că a mai avut încă unul?). Folosind tactica culturistă a arătării mușchilor, Trump vrea să redefinească pozițiile economice, să arate lumii cine are economie adevărată, bazată pe branduri serioase și inventivitate, și cine rezistă doar prin mână de lucru ieftină și disciplinată. Omul e pus pe afaceri, nu pe război, dar dorește să le facă în favoarea Americii, inversând tendința din ultimii ani, în care firmele americane au fost descurajate să se dezvolte în State.
Trump nu va fi înțeles nici mai departe de cei ce îl analizează după manualele de politică ale universităților liberale. Aceia sunt buni să prevadă comportamentul unor politicieni formați în aceleași școli. Dar nu al unui businessman care învârte miliarde în lumea reală, pentru că nu au organele dezvoltate pentru a înțelege așa ceva. Majoritatea oamenilor de catedră, dintre aceia care citesc doar articole “peer review”, și își dau doctorate unii altora, nu au făcut o afacere reală în viața lor. Nici măcar nu au vândut un stilou sau o limonadă.
De ce au avut dreptate afaceriștii și nu ceilalți? Pentru că în lumea miliardelor, nu poți să supraviețuiești primind subvenții de la stat sau de la ONG-uri, pentru a scrie despre utopiii sociale sau teze de 200 pagini despre la ce capăt se bate cuiul și de ce vineri urmează întotdeauna după joi. În lumea afacerilor mari, dacă nu-ți reușește rețeta de marketing, crăpi. Marii marketeri trebuie sa fie mai eficienți decât analiștii politici, care învăță cel mult să explice un eveniment, post-mortem (și asta, dacă sunt sufiecient de deschiși la minte).
În schimb, Trump a fost citit corect de lideri și analiști din lumea banilor, precum Simon Sinek, Seth Godin, Jay Abraham, Dan S. Kennedy, Perry Marshall și alții, specialiști în strategii de afaceri, oameni care știu ce înseamnă a testa piața, a construi un brand, a folosi principiul lui Paretto în gestionarea resurselor, a crea mișcări și triburi. Pentru că aceștia lucrează în lumea reală cu oameni reali.
„Trump va fi ales pentru ceea ce nu este – adică politician” spunea acum un an Simon Sinek, autorul cărții “Starting with why”. Seth Godin, care a scris „Triburi – avem nevoie de tine să ne conduci” spunea, tot înainte de alegeri:”Trump se poartă de parcă mi-ar fi citit toate cărțile”. Iar Perry Marshall in „Principiul 80/20 în Marketing” indică importanța de a polariza piața (sau electoratul), făcându-te urât de către unii și adorat de alții, și de a-ți utiliza inteligent resursele, timpul și banii, acolo unde produc maximum de impact (ca de pildă, în statele „swing”).
Trump e cel ce a cheltuit 5 dolari pentru un vot câștigător, jumătate față de cât a cheltuit Hillary pentru un vot pierzător. Așa ceva nu reușești dacă ești un fraier. Omul joacă la masa miliardarilor de când se știe, și joacă tare. Are o echipă de învingători. Ce va face de acum încolo este clar: El, și nu China, Mexic, nici Rusia, va dicta regulile in afacerile internaționale. Incepând de pe 20 ianuarie, planeta este chemată la examenul de maturitate, iar majoritatea concurenților nu știu din ce manuale să învețe.
