liviu-dragnea

În jurul domeniului de nabab al lui Dragnea din Teleorman, oamenii subzistă. În timp ce șeful PSD prosperă într-un castel înconjurat de un vast gazon tuns englezește, asezonat cu piscină și teren de tenis, conjudețenii lui se târăsc de la o zi la alta pe drumuri proaste, trăind, în majoritate, din salariul minim pe economie, într-un județ în care agricultura – activitatea de bază din Teleorman – nu reușește să hrănească pe toată lumea.

Totuși, din acest pol al sărăciei din sudul țării, Dragnea și-a construit prin intrigi, ticăloșie și viclenie o scară contorsionată pe care a urcat până într-un punct din care poate controla toate resursele țării: cea de premier informal (doar informal, deocamdată, blocat fiind de o condamnare și de o lege). În ultimii ani, șobolanul îngrășat din mizeria pe care a gestionat-o și întreținut-o la Teleorman a încercat să-și perieze blana slinoasă investind în costume scumpe, consilieri evrei exorbitanți și, mai ales, în minciuni colosale menite să îi aducă exact voturile celor pe care i-a parazitat: săracii deznădăjduiți ai României.

Ca oricărui șobolan, nu inteligența îi lipsește lui Dragnea. Ci orice urmă de moralitate și o sămânță cât de mică de discernământ. Iar azi, mai mult ca oricând, Dragnea e un șobolan încolțit, riscă să ajungă la pușcărie. Și va face orice să scape (un plan, aici).

 

Sursa: prisacariu.ro