Spun că-și apără țara, dar i-au faultat bugetul și legile. L-au confiscat pe Vlad Țepeș, dar promit amnistie penală de când au intrat în vizorul DNA. Îl iubesc pe Dumnezeu, dar îi urăsc pe refugiații de război, Occidentul sau minoritățile de orice fel.
Ei sunt Partidul România Unită (PRU).
Adică, Sebastian Ghiță, oligarh.
Și Bogdan Diaconu, naționalist.
Îi leagă afaceri vechi despre care nu vorbesc la televizor. Și Victor Ponta.
O FIRMĂ, DOI PRIETENI ȘI OPT ANI
Deputatul Bogdan Diaconu (37 ani) a fondat o companie pe care gruparea lui Sebastian Ghiță a preluat-o ca s-o arunce în afaceri publice de zeci de milioane de euro, fonduri europene sau de stat. Apoi, Guvernul Ponta a căzut, iar firma, practic, a murit. Luna trecută, și-a cerut singură insolvența.
Prieteni vechi și în politică, cei doi spun azi că protejează capitalul românesc de multinaționalele care “ne fură banii și nu plătesc un leu impozit pe profit”. Bogdan Diaconu, fost PSD, a fondat recent PRU în care Ghiță s-a înscris, trăgând după el și alți parlamentari.
PRU gonflează un mesaj ultra-naționalist, eurosceptic, filorus și organizează parade legionare ca-n secolul trecut sub genericul “Patrula lui Vlad Țepeș”. Păzește Transilvania de iredentismul maghiar și propagă inclusiv doctrina dughinistă care inspiră politica de stat a Federației Ruse. Pe scurt, programul lor politic sună astfel: “Amnistie penală și fiscală! (…) Bunăstare, nu dosare! (….) Punem stop abuzurilor DNA! (….) Apărăm românismul, civilizația creștină, susținem familia tradițională! (….) Nu ne vindem pâmântul străinilor! (….) Vă protejăm de Occident, luptăm cu multinaționalele de acolo! (….) Nu acceptăm îndemnurile ambasadelor și lobby-ul homosexual de la Bruxelles și Washington! (….) Oprim colonizarea țării cu refugiați!”
Asta se întâmplă acum, când cei doi deputați defilează electoral cu efigia lui Vlad Țepes și portretul lui Victor Ponta. Dar povestea lor e mai veche și a început pe bani.
NAȘUL ȘI FINUL În decembrie 2008, apare firma de consultanță ABCD Strategic Project, înființată de Bogdan Diaconu și finul său de cununie, Cristian Aciubotăriței. Fiecare deținea 50% din noul SRL cu sediul într-un bloc din sectorul 6 al Capitalei. Se cunoșteau din cadrul companiei Siveco, abonată dintotdeauna la contracte publice, unde amândoi au fost colegi de muncă. Tot la Siveco lucra și soția lui Diaconu, acum fosta.
COLEGII DE LA SIVECO Doi ani mai târziu, în ianuarie 2010, Diaconu și finul Aciubotăriței ies oficial din afacerea de consultanță, fiind înlocuiți în firmă de alți doi colegi de la Siveco (Lucian MIhai Etveș și Alexandru Ștefan Rădulescu). Tot în 2010, dar la sfârșitul anului, compania fondată de Bogdan Diaconu își schimbă numele în Insoft Development & Consulting.
“Am ieșit din firmă din cauza unei viziuni diferite față de Cristi (Aciubotăriței – n.r.). După o periodă lungă de timp, am înțeles că firma a intrat într-o zonă de business apropiată de Teamnet, Asesoft (corporații fondate de Sebastian Ghiță – n.r.). Participațiile au fost predate lui Etveș și Rădulescu. Pe primul îl știu, pe celălalt nu”, a povestit recent Bogdan Diaconu pentru RISE Project. Totuși, Diaconu a fost asociat și cu Alexandru Ștefan Rădulescu, cel pe care acum susține că “nu-l știe”, într-o altă firmă (Dia Grup Com). Încă din 2012.
CONEXIUNEA DIN MOLDOVA Până să se integreze în “zona de business” a lui Sebastian Ghiță, firmaInsoft a intrat formal în stăpânirea unor firme offshore (Metaxicom Investments LTD din Cipru – 51% și Alphainvest Trading LTD din UK – 24,5 %). Asta s-a întâmplat în ianuarie 2011, dar cele două căsuțe poștale au fost înființate în aceeași perioadă cu SRL-ul românesc: decembrie 2008. Unul dintre aceste offshore-uri (Metaxicom) este activ și în Republica Moldova, unde controlează societateaIntegrated Intelligent Solutions, înregistrată la Chișinău în ianuarie 2010 și axată pe consultanță în IT și fonduri europene. A obținut șase contracte cu statul moldovenesc: Registrul Animalelor, Procuratura Generală și Serviciul Vamal etc. Website-ul companiei din Moldova a fost înregistrat de un angajat al Teamnet (Cristian Doană, captură dreapta), holdingul românesc al lui Sebastian Ghiță.
Administratorul Integrated Intelligent Solutions este Vitalie Levința, fratele unui bancher de peste Prut. Levința nu știe exact pentru cine lucrează, dar admite legăturile cu Teamnet. Pe scurt, el ar fi fost angajat în urma unui concurs organizat de o firma de HR din Iași, România, în 2010, care a trimis “o fată” la Chișinău ca să-i ia interviu.
“Nu mai țin legătura cu nimeni de 3-4 ani. (…) Banii au stat pe loc în firmă, consumați de angajați. Profitul s-a făcut cât am avut contracte cu statul, dar au fost și privați (…). La moment, caut proprietarul firmei ca să o transfer pe numele meu. A fost o persoană din România, a venit când s-a deschis compania, s-a prezentat ca fiind reprezentantul patronului. Planificau să crească, să ia oameni din Moldova, să facem un outsource. După aceea s-au schimbat planurile și au dispărut.”, a relatat moldoveanul Vitalie Levința pentru RISE.
Lucrurile sunt mai clare însă în ceea ce privește colaborarea lui cu Teamnet, corporația familiei Ghiță, cu care a lucrat în aceeași perioadă în care s-a angajat și la firma cu patroni necunoscuți: „Le-am oferit ajutor consultativ când au intrat în Moldova. Firma mai puțin, mai mult eu le-am oferit consultanță din punct de vedere al organizării businessului aici. Ei s-au apropiat, tot m-au sunat și prin cunoștințe comune au ieșit la noi. Cunoșteau pe cineva de pe loc, că au avut contract dacă nu mă înșel cu cineva. M-au contactat și m-au rugat să le ofer ajutor. Și eu le-am oferit”.
MOMENTUL ZERO În iunie 2013, ies paravanele offshore din firma Insoft Development & Consulting, fondată de Bogdan Diaconu în București, și rămân în schemă doar patru foști angajați Siveco, în frunte cu Lucian Etveș (98,1%). Acela e momentul zero. Prin Insoft, intrată deja în platforma lui Sebastian Ghiță, încep să se rostogolească banii publici. Compania se racordase la contracte cu statul de vreo doi ani și încasase peste 25 de milioane de lei de la instituții precum Agenția Națională de Cadastru, Direcția de Informații și Protecție Internă a MAI, ANOFM și Universitatea Politehnică.
BANII LA MAHĂRI
A venit Ponta, a plouat cu bani, a plecat Ponta, a plouat cu datorii. Practic, Insoft este povestea unei afaceri de consultanță pe banii noștri care a supraviețuit doar un ciclu politic: guvernarea PSD din perioada 2012 -2015.
Compania înființată de Diaconu și preluată de Ghiță a devenit acum țintă DNA. Procurorii îi verifică toate contractele publice plus cele pe fonduri europene. La începutul anului, avea datorii de peste 124 milioane de lei, a plătit grosul, dar n-a scăpat de executări silite. Atunci au apărut și conflictele de muncă. Angajații, programatori sau consultanți, și-au revendicat în instanță salariile restante și le-au reproșat managerilor ilegalități precum spălarea de bani. Carțile lor de muncă ar fi raportat lefuri de două ori mai mari decât în realitate, iar angajatul trebuia să returneze cash la casierie, în ziua salariului, jumătate din suma primită oficial. O discuție internă din februarie, înregistrată într-un moment tensionat, redă și explicația unui șef din firmă pentru un IT-ist care-i reproșează practica:
“ (…) Ai fost întrebat, ai fost de acord și s-a făcut. Nu vedeai banii ăia, oricum. Îți rămânea salariul care îl aveai. Nimeni nu vede că în cinci ani de zile s-a stat jumate din timp, cel puțin doi ani jumate, s-a stat. Nu s-a produs, dar voi ați luat salarii. De unde s-au dat toți banii ăia, când nu aveai proiecte? Din banii unor mahări, la negru… dracu’ să-i ia! Și ăia trebuiau să-și ia banii înapoi. Ca să-ți explic! (…)”
CÂND “S-A PRODUS” LA FIRMĂ
De fapt, “proiecte” înseamnă contracte publice în perioada în care la firmă nu “s-a stat”, deci “s-a produs”.
SRL-ul a fost racordat la proiecte cu statul, cu care a avut contracte în valoare totală de peste 33 milioane de lei. În perioada de glorie 2012-2015, instituțiile au cumpărat masiv sisteme software și hardware de la Insoft.
Aproape de fiecare dată, a existat un element comun, o legătură cu mogulul Sebastian Ghiță. Mai precis, cu societățile-fanion ale familiei sale, Teamnet și Asesoft, care s-au lipit sistematic de contractele SRL-ului Insoft cu instituțiile publice. Într-un fel sau altul, familia Ghiță a fost parteneră, subcontractor, furnizor sau intermediar de echipamente.
2012 a fost anul cel mai bănos pentru Insoft. În mai, primul guvern condus de Victor Ponta se instalează la Palatul Victoria. În noiembrie, Sebastian Ghiță devenea deputat din partea PSD. În paralel, Insoft a câștigat în această perioadă aproape 17,3 milioane lei, bani publici.
CÂND “NU S-A PRODUS” LA FIRMĂ
În 2013, însă, firma a stagnat pe piața contractelor guvernamentale. Activitatea s-a redus, dar banii au continuat să vină. De data asta, nu de la stat, ci de la Teamnet – firma de bază a familiei Ghiță. Aceasta e perioada la care se referă managerul Insoft în înregistrarea audio redată mai sus.
19,8 milioane de lei este suma cu care Teamnet a capitalizat în 2013 conturile Insoft. Banii au intrat în 9 tranșe lunare. Sursa: declarațiile fiscale depuse de Teamnet.
Sebastian Ghiță spune că nu-l cunoaște pe Lucian Etveș, patronul din scriptele actuale ale Insoft, fost angajat Siveco. Nici pe asociații minoritari. N-a comentat tranzacțiile dintre Insoft și Teamnet, dar a ținut să nuanțeze calitatea pe care a avut-o în propriile companii: “Nu am fost niciodată patron, nu cunosc noțiunea de patron. Am fost acționar. Nu am avut nicio interferență cu această firmă (Insoft – n.r.). Mai aveți alte întrebări să-mi puneți, ca să nu pierdem timpul?”.
Cât despre fondatorul Insoft, adică președintele partidului său, Ghiță a zis inițial că îl cunoaște din PSD. Diaconu a fost însă puțin mai amplu: “Suntem prieteni de mult timp, dintr-un cadru privat, nu pot să dau detalii”. Perioada pe care o indică Diaconu coincide însă cu cea în care a lucrat pa Siveco, iar Ghiță încă își pilota afacerile la vedere.
FRĂȚIA IT
Corporația Siveco și companiile lui Ghiță au avut o relație lungă care a și intrat în atenția Consiliului Concurenței în 2013. În timp, s-au combinat la contracte publice de zeci de milioane de euro. În total, patru firme de-ale lui Ghiță și-au împărțit cel puțin șase contracte pe bani publici cu Siveco. Valoarea totală: peste 36 de milioane de euro.
În perioada 2010-2015, Siveco s-a asociat, pe rând, cu Teamnet, Asesoft International, Asesoft Technologies și Expert One Research (fostă XOR IT), alături de care a luat bani de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Cel mai bănos contract – de 28,9 milioane de euro de la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), a trimis tandemul Siveco-Teamnet la DNA. Procurorii cercetează neregulile anunțate de Ministerul Agriculturii în primăvară, când a descoperit o serie de nereguli la softul pe care cele două firme IT l-au vândut către APIA.
Citiți investigația integrală pe: riseproject.ro
