Iohannis nu a încălcat Constituția cerându-i Procurorului General să rezolve rapid dosarul în care Ghiță s-a autodenunțat, dar în mod sigur a făcut un lucru condamnabil pentru că nu este treaba președintelui țării să-i spună procurorului ce dosare trebuie rezolvate mai repede, susține jurnalista de investigație Emilia Șercan, într-o postare pe Facebook, conform b1.ro
”Poate ca presedintele Klaus Iohannis nu a incalcat Constitutia (…), însă in mod evident, presedintele Klaus Iohannis a facut un lucru condamnabil public din perspectiva principiului separarii puterilor in stat. Nu e treaba presedintelui tarii sa ii spuna procurorului general ce dosare trebuie rezolvate rapid, indiferent de importanta numelor sau de acuzatiile care fac obiectul lor. Ion Iliescu a fost blamat public cand s-a bagat in treburile justitiei, pe buna dreptate. Acum remarc o liniste asurzitoare care vine din partea presei sau a societatii civile vocale in trecut in cazul unor astfel de derapaje”, a scris Șercan pe Facebook.
În opinia acesteia, acuzațiile lui Sebastian Ghiță, dar și suspiciunile de plagiat ce planează asupra tezei de doctorat a Luarei Codruța Kovesi trebuie analizate temeinic și transparent. Jurnalista și explică de ce consideră că este necesar acest lucru:
”Acuzatiile lui Sebastian Ghita trebuie verificate de Parchetul General, condus de Augustin Lazar. In anul 2003, Laura Codruta Kovesi, pe atunci procuror-sef birou la Parchetul pe langa Tribunalul Sibiu, publica un articol in numarul 7/2003 al Revistei Dreptul, in doua parti, impreuna cu Augustin Lazar, pe atunci procuror general adjunct la Parchetul de pa langa Curtea de Apel Alba Iulia. Atentie, nu era un articol scris in comun, ci un articol, cu aceeasi tema, semnat separat de Kovesi si Lazar, dar publicat sub acelasi titlu.
In momentul numirii lui Augustin Lazar ca procuror general, Laura Codruta Kovesi a respins informatiile aparute in presa privind o relatie de amicitie intre tatal ei, procurorul Ioan Lascu, si Lazar. Totusi, cu 13 ani inainte ea insasi semna un articol intr-o revista de specialitate impreuna cu Augustin Lazar”, susține Șercan.
Aceasta mai precizează că în textul ce aparține lui Kovesi nu există nicio notă de subsol pentru referințele bibliografice și legislative, în schimb, în partea de articol redactată de Lazăr, există 28 de astfel de note.
”Mai mult, in acest articol se regasesc portiuni dintr-un alt text publicat de Laura Codruta Kovevi tot in Revista Dreptul, numarul 1 din 2003, intitulat „Autorizarea accesului la sisteme de telecomunicaţii sau informatice”. Cum spuneam, LCK nu foloseste nicio forma de citare, desi era obligata sa o faca, chiar daca este vorba despre un text care-i apartine”, mai explică Emilia Șercan pe Facebook.
Dat fiind că astfel de ”rele practici” apar într-un articol științific, este clar, consideră Șercan, că CNATDCU are motive serioase să analizeze temeinic și transparent teza de doctorat a lui Kovesi.
Într-o intervenție telefonică pentru B1 TV, jurnalista a insistat că este absolut necesară clarificarea acestei probleme deoarece, în ultima vreme, s-au făcut mai mulți pași în direcția transparentizării, curățării mediului academic și condamnării actelor de plagiat, iar acum tot acest efort nu ar trebui anulat.
”Dacă CNADTCU sau alte instituții vor bloca verificarea, tot ce s-a făcut progres în ultimele luni se pierde și ne vom trezi că dăm înapoi cu această chestiune extrem de sensibilă nerezolvată.
Educația ne poate învăța să alegem în cunoștință de cauză, să nu mai votăm primari în pușcărie sau primari condamnați, să fim responsabili. De asta am militat pentru eliminarea plagiatului din zona academică, pentru curățarea acestui mediu”, a declarat Emilia Șercan pentru B1 TV.
