Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au de soluționat un caz extrem de sensibil. „Poate purta Iisus blugi?”, este întrebarea pe care și-o pun cei de la Liberties.eu, conform bugetul.ro
Brandul lituanian de haine Kalinkin a apelat la CEDO după ce Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Consumatorului de Stat i-a interzis să folosească anumite afișe publicitare și a amendat firma de publicitate, care s-a ocupat de promovarea campaniei, cu 579 de euro.
Afișele publicitare interzise prezintă bărbați tineri și femei care poartă haine din colecția Kalinkin, cu sloganuri precum „Isuse, ce pantaloni!”, „Dragă Mary, ce rochie!” și „Isus [și] Maria, ce porți!”.
În luna noiembrie 2012, Inspectoratul de Stat de Produse Nealimentare a declarat că anunțurile folosesc simboluri religioase într-un mod lipsit de respect și inadecvat, și, ca atare, ar putea fi considerate ca fiind contrare moralei publice.
Bazându-se pe aceste constatări, Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Consumatorului de Stat a decis că anunțurile pentru colecția designerului a încălcat prevederile Legii publicității cu privire la morala publică și a amendat agentul de publicitate cu 2.000 de litas (579 €).
Compania responsabilă pentru organizarea campaniei publicitare, Sekmadienis UAB, a contestat amenda, dar nu a avut succes în primă instanță. Printre altele, instanța s-a bazat pe scrisoarea de la Episcopul lituanian, semnată de o sută de credincioși, care au spus că se simt ofensați de afișe.
În recurs, o cameră formată din trei judecători ai Curții Supreme Administrative din Lituania au confirmat constatările tribunalului de primă instanță, și anume, că simbolurile religioase au fost folosite necorespunzător.
În opinia instanței, anunțurile difuzate erau în mod evident contrare moralei publice, dat fiind că religia contribuie în mod inevitabil la dezvoltarea morală a societății. Simbolurile de natură religioasă ocupă un loc important în sistemul de valori spirituale ale indivizilor și societății în ansamblu, au spus judecătorii, iar utilizarea lor necorespunzătoare le înjosește și contravine normelor morale și etice universal acceptate. Curtea a decis că forma aleasă de publicitate nu a fost conformă cu bunele moravuri.
Karolis Liutkevičius, avocatul care reprezintă Instititul pentru Monitorizarea Drepturilor Omului la Strasbourg susține că hotărârea menționată mai sus constituie o restricție nejustificată asupra artiștilor și că blochează libertatea de exprimare.
Guvernul lituanian are termen până pe 24 ianuarie 2017 să-și prezinte poziția cu privire la acest caz.
