Jocurile Olimpice nu mai sunt de multa vreme un simplu spectacol organizat o data la patru ani pentru iubitorii sporturilor, scrie ziare.com Milioane de telespectatori traiesc cu sufletul la gura, alaturi de competitori, bucuria triumfului sau amarul infrangerii.
„Mai repede, mai sus, mai tare!” este deviza Jocurilor Olimpice moderne, si ea ii inflacareaza pe toti cei care se aduna la startul competitiei.
Dar se mai spune si ca „Important este sa participi, nu neaparat sa invingi”. „Gresit!”, au decis foarte multi sportivi, care au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a inhata in mod incorect o medalie.
Multe povesti, mai mult sau mai putin veridice, au fost consemnate de cronicarii sportivi, mai ales in primele decenii ale JO moderne. S-a vorbit despre doi frati gemeni care au alergat fiecare cate o jumatate de cursa la maraton, si care au fost descoperiti doar de ochiul vigilent al unui arbitru care a sesizat ca unul era … barbierit iar celalalt nu. S-a mai vorbit despre membrii echipei de natatie a RDG la JO de la Munchen carora li s-ar fi pompat aer in intestine pentru a fi mai usori si a depune mai putin efort. Inotatorii mai mult au plutit la suprafata apei decat au inaintat si, ulterior, din cauza complicatiilor pe care le-au suferit la intestine si-ar fi dat in judecata antrenorii.
Nu putine au fost situatiile in care sportivii au apelat in timpul competitiei la intaritoare sub forma de … bauturi alcoolice (whisky, coniac), asta bineinteles inainte de aparitia steroizilor anabolizanti. Din acest motiv in 1967 a fost introdus testul de alcoolemie. Din pacate, nimic nu i-a putut impiedica pe sportivii care au ales sa isi scoata splina pentru a nu mai resimti durerile provocate de efort, sau sa isi mareasca diametrul arterelor coronariene pentru a-si mari debitul sanguin. Orice pentru o medalie …
Dar cel dintai sportiv consemnat oficial in galeria impostorilor Jocurilor Olimpice a fost Fred Lorz, un maratonist american care a castigat medalia de aur in 1904, la JO de la St Louis, SUA. Lorz a trecut primul linia de sosire, in uralele multimii, si a fost incoronat cu o cununa de lauri chiar de Alice, fiica presedintelui american Theodore Roosevelt.
La scurt timp dupa aceea, secretul lui a fost dezvaluit. Lorz nu alergase de fapt decat 13 kilometri, dupa care, din cauza unei puternice crampe musculare a fost urcat intr-una din masinile oficiale si a parcurs restul cursei stand pe scaun. Atletul s-a justificat ulterior spunand ca a trecut linia de sosire mai mult in gluma. Oficialii insa nu au ras, ci i-au retras medalia si l-au suspendat din activitate.
Potrivit presei sportive de atunci, maratonul de la St Louis a fost cu totul si cu totul special, din punct de vedere al disperarii cu care au incercat concurentii sa isi adjudece victoria. Maratonistul care a ocupat locul secund a fost primul atlet din istoria Jocurilor Olimpice acuzat de…dopaj. Este un fel de a spune, deoarece pentru a fi in stare sa ajunga la finish, atletul a fost obligat de antrenorul sau sa inghita un amestec de stricnina si albus de oua, care, in opinia acestuia, ar fi trebuit sa fie un foarte bun energizant. N-a fost sa fie asa, iar maratonistul a incheiat cursa mai mult dus pe brate.
O alta situatie interesanta a fost cea a performantelor incredibile obtinute in probele feminine de atleti care s-au dovedit ulterior a fi … barbati.
Astfel, aurul la 100 de metri la JO din 1932 a fost castigat de sprintera poloneza Stella Walsh. Pana in 1980,cand a fost asasinata si i s-a facut autopsia nu s-a stiut ca Stella Walsh era de fapt …Stanislas Walasiewicz, dar era deja prea tarziu, sportiva nemaiputand sa returneze medaliile.
La JO de la Berlin, din 1936, medalia de aur la saritura in inaltime a fost castigata de nemtoaica Dora Ratjen. Abia in 1957, ea a marturisit public ca era de fapt barbat si ca fusese obligata sa se deghizeze de catre Miscarea Tinerilor Nazisti, din ambitia de a cuceri medalia de aur pentru Germania.
Cel mai cunoscut caz de acest gen este al surorilor Tamara si Irina Press din fosta Uniune Sovietica. Tamara a obtinut aurul la aruncarea greutatii si a discului, iar Irina la pentatlon.
Alura lor masculina, musculoasa, i-a facut pe rautaciosi sa afirme ca este de fapt vorba despre doi … frati, iar faptul ca au abandonat cariera sportiva in 1966, cand au fost introduse testele pentru determinarea cromozomilor sportivilor, a fost interpretat ca o confirmare.
Vorbim despre cromozomi, deoarece controlul ginecologic fusese introdus in 1948, inutil insa, daca tinem cont de statistici care ne spun ca in 1964, la Tokio, 26% dintre medaliile puse in joc la femei au fost castigate de barbati travestiti. Cu toate piedicile introduse de de testele genetice sofisticate la care au inceput sa fie supusi sportivii, din 2.406 femei testate in 1992 la JO de la Barcelona, 5 erau „barbati”, iar in 1996 la Atlanta numarul acestora a crescut la 8.
Una dintre cele mai umilitoare pagini din istoria sportului sovietic a fost scrisa la JO de la Montreal din 1976. In timpul pentatlonului, la proba de scrima, s-a descoperit ca Boris Oniscenko si-a modificat sabia, astfel incat prin apasarea unui buton aflat pe manerul acesteia sa poata marca singur tusele proprii. Inselatoria a fost sesizata de unul dintre competitori, exasperat de faptul ca Oniscenko reusea sa puncteze pe tabela de scor, desi nu il atingea deloc cu varful sabiei.
Daca in acest caz inselatoria a putut fi dovedita, nu acelasi lucru s-a intamplat la JO de la Moscova din 1980. Au existat numeroase zvonuri potrivit carora la proba de aruncarea sulitei, la care sovieticii au castigat majoritatea medaliilor puse in joc, organizatorii … deschideau portile stadionului pentru ca sulitele sportivilor rusi sa fie purtate de curentii de aer cativa metri mai departe.
Acuzatiile nu au putut fi dovedite. In schimb cele de dopaj aduse atletilor americani Ben Johnson si Marion Jones, da.
Cei doi atleti de culoare, care au stabilit spectaculoase recorduri in atletismul ultimelor decenii, au stat in centrul celor mai mai scandaluri de dopaj din istoria Jocurilor Olimpice. In 1988, la Seul, Ben Johnson a fost depistat dopat (cu steroizi anabolizanti), dupa fulminanta sa prestatie in cursa de 100 de metri, si din aceasta cauza a pierdut toate titlurile castigate, i s-au anulat toate recordurile si a fost condamnat la 2 ani de inchisoare.
La fel s-a intamplat si cu atleta americana Marion Jones, starul indicutabil al intrecerilor olimpice de la Sydney 2000, acolo unde a obtinut cinci medalii, dintre care 3 de aur si 2 de bronz. Dupa ce ani de zile a negat acuzatiile care i-au fost aduse, anul trecut a fost nevoita sa recunoasca in fata unui tribunal din New York ca s-a dopat administrandu-si steroizi, in perioada septembrie 2000 pana in iulie 2001, si a anuntat retragerea din sport.
