Vă amintiți că, în repetate rânduri, am vorbit despre faptul că de mulți ani, cel mai important șantier arheologic din România pentru perioada paleolitică – cel de la Poiana Cireșului – nu primește finanțare de la Ministerul Culturii, în timp ce șantiere mai puțin bine cotate, din multe puncte de vedere, primesc finanțări consistente. Într-un stat normal, acest lucru nu ar fi posibil, cu atât mai mult cu cât pe acest șantier au fost descoperite majoritatea obiectelor de artă și podoabă din România mai vechi de 10.000 de ani, inclusiv statueta sculptată în piatră, veche de 23.000, cea mai veche din această parte a Europei!
Ei bine, anul acesta membrii Comisiei Naționale de Arheologie s-au întrecut cu joaca și, conform arheologilor, au dat cu bâta în baltă atât de tare că au stropit o mulțime de personalități ale arheologiei românești. Ceea ce nu se face, iar dacă se face, atunci există consecințe!
Ca să vă dau un singur exemplu strigător la cer, înainte de a vă prezenta textul unei contestații făcute de o echipă de arheologi, o contestație care dinamitează Comisia Națională de Arheologie, vă informez că, potrivit arheologilor care au realizat contestația, în toată Moldova nu s-a dat NICI MĂCAR O SINGURĂ FINANȚARE pentru vreun șantier arheologic, în timp ce în DOBROGEA s-au dat 14 (PAISPREZECE) FINANȚĂRI pentru cercetarea șantierelor din perioada greaca și romană!!! Că na, dacii, cucutenienii și alte populații autohtone sunt prea barbare în comparație cu grecii și romanii, ca să merite atenție din partea celor care decid unde merg BANII NOȘTRI AI TUTUROR!
Acest articol este un prim episod din ceea ce va fi, foarte probabil, scandalul deceniului în arheologia românească!
Daniel Roxin
Introducere la contestația împotriva deciziilor CNA, făcută de prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, un important arheolog român, cu reputație internațională.
„Pe data de 22 iulie 2016 s-a dat rezultatul la contestațiile depuse în urma publicării listei cu șantierele câștigătoare pentru a fi finanțate în acest an. Deocamdată doresc să fac publică contestația pe care noi am depus-o, urmând să revenim cu alte comentarii. Contestației noastre nu numai că nu i s-a dat câștig de cauză, dar chiar am fost puțin depunctați, de o Comisie de contestații care a fost probabil doar decorativă, obedientă, dar hotărâtă să dea lecții celor care mai îndrăznesc să aibă astfel de inițiative.” (Marin Cârciumaru)
O contestație care aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie
CONTESTAȚIE
privind punctajul oferit șantierului Poiana Cireșului-Piatra Neamț în urma evaluării din cadrul Programului național de finanțare a cercetării arheologice sistematice-2016
Consultând lista șantierelor arheologice care vor fi finanțate de Ministerul Culturii în 2016, am constatat că șantierul arheologic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț este primul din lista celor nefinanțate, deși ne-am fi așteptat să se regăsească în prima parte a listei. Considerăm că este o mare nedreptate din următoarele motive:
– În lista șantierelor finanțate nu este niciun sit paleolitic. Este de neconceput să fie îngropată o perioadă precum Paleoliticul, cea mai lungă perioadă din preistorie, în măsura în care imaginea și vizibilitatea internațională pentru această epocă au fost definitoriu întregite de șantierul Poiana Cireșului-Piatra Neamț;
-conform listei afișate, situl Poiana Cireșului are un punctaj mai mic sau apropiat cu șantiere în care abia s-au reluat săpăturile sau în care vor începe cercetările (o parte dintre ele fiind bine cunoscute de noi) și ne întrebăm ce informații puteau fi completate în plus față de șantierul Poiana Cireșului la unele rubrici, astfel încât punctajul să fie atât de strâns (suntem foarte curioși mai ales în privința rubrici referitoare la valorificarea cercetărilor).
– Șantierul Poiana Cireșului este acum, fără nicio îndoială, un reper pentru Gravetianul din Europa, acest aspect fiind demonstrat și de nenumăratele citări în lucrări de mare prestigiu din străinătate;
– Șantierul Poiana Cireșului a oferit circa 70 % din toate obiectele de artă și podoabă paleolitice descoperite până acum pe teritoriul României; descoperirea acestor categorii de obiecte este o raritate în Paleolitic, iar în România doar în acest șantier s-a descoperit cu adevărat o colecție impresionantă (acest lucru este descris în cererea de finațare).
– În anul 2015 aici a fost descoperită singura statuetă gravetiană de tip Venus din sud-estul Europei (23.000 ani cal B.P. vechime). Menționăm că săpăturile din anul trecut s-au bazat pe sponzorizări și nu pe o finanțare a Ministerului Culturii. Trebuie să avem în vedere că astfel de descoperiri se fac extrem de rar în siturile paleolitice. Comisia care a stabilit punctajul respectiv a avut în vedere această situație care a fost descrisă în cererea de finațare? Chiar se ignoră faptul că de acum istoria sculpturii în România începe cu Poiana Cireșului ?;
– Șantierul Poiana Cireșului a oferit majoritatea obiectelor de podoabă mai vechi de 10.000 de ani pentru Expoziția organizată de Guvernul României în China;
– Valorificarea științifică a descoperirilor de pe acest șantier s-a făcut în nenumărate forme: comunicări științifice la congrese și colocvii în străinătate, multe articole în reviste ISI și BDI etc. Considerăm că acest aspect trebuie să fie definitoriu în finanțarea șantierelor. Lista șantierelor finanțate nu ne convinge deloc în acest sens. Să credem că acest criteriu, menționat în fișa de finanțare, a fost uitat, poate deloc întâmplător de cei care au stabilit punctajul șantierului de la Poiana Cireșului, în măsura în care o bună parte a membrilor CNA nu au nici măcar un articol publicat în străinătate, nicidecum în reviste indexate ISI. Această situație ridică serioase semne de întrebare asupra corectitudinii acordării punctajului, în măsura în care sunt destul de mulți membrii ai CNA care au primit finanțări pentru propriile șantiere. Să nu fie oare conflict de interese ?
– Cercetările de la Poiana Cireșului – Piatra Neamț se desfășoară în prezent în echipe interdisciplinare și internaționale, cu specialiști din Franța, Germania etc.
– Mediatizarea descoperirii primei statuete sculptate în lemn silicifiat de tip Venus gravetian de la Poiana Cireșului a fost atât de mare (aspect ușor de verificat de oricine), încât devine jenant să spunem că săpăturile din acest șantier continuă să nu fie finanțate de Ministerul Culturii. În fond, descoperirea acestei statuete din piatră face ca istoria sculpturii în România să înceapă de acum cu Poiana Cireșului, iar, după publicarea ei, probabil că va deveni unul din simbolurile noastre naționale, așa cum s-a întâmplat cu descoperiri similare din Austria, Cehia etc.
Dat fiind aceste câteva mențiuni, ne exprimăm nedumerirea asupra rațiunii care a stat la baza nefinanțării celui mai important șantier paleolitic din România și unul de referință pentru Gravetianul din Europa. Din acest motiv, dorim să ni se prezinte punctajul pentru fiecare capitol al cererii de finanțare, pentru a putea eventual evalua comparativ cu situațiile din șantierele finanțate. Până atunci, ne exprimăm speranța că a fost numai o scăpare nefericită, care va fi remediată. Altfel, rămâne de neacceptat ca acest șantier emblemă pentru această parte a Europei să-și desfășoare în continuare activitatea pe bază de sponzorizări private, în măsura în care pe lista celor finanțate sunt șantiere fără o relevanță semnificativă. Pe de altă parte, în condițiile lipsei de finanțare adecvată, este inandmisibil ca unele șantiere să fie finanțate cu suma maximă, iar altele deloc. De aici încolo, suntem într-adevăr obligați să cântărim care este importanța lor pentru arheologia din România și care este impactul lor internațional, în fond eficiența și calitatea cercetărilor arheologice care au beneficiat de investițile Ministerului Culturii.
Pentru a înlătura orice suspiciune, vom milita ca să fie făcute publice toate cererile de finanțare, pentru a vedea care au fost criterile realizării clasamentului respectiv, mai ales că suntem în cunoștință cu situația unor șantiere care au primit punctaj apropiat de Poiana Cireșului. În acest fel vom putea să ne lămurim și noi cum Epava Rusu, ca să luăm un exemplu (care nici nu a apărut inițial pe lista PNCA pe 2016), este un șantier arheologic atât de important, încât a primit o finanțare substanțială, iar șantierul paleolitic de la Poiana Cireșului, care a dat cea mai veche sculptură din sud-estul Europei și peste 70 % din obiectele de artă mai vechi de 10.000 de ani de pe teritoriul României a rămas în afara finanțării oferită de statul român. De ce atâta discrepanță între Moldova, cu niciun șantier finanțat, și Dobogea cu 14 șantiere finanțate? În această situație, astfel de dileme ni se pare normal să le facem cunoscute prin toate mijloacele. Dacă statul român nu poate finanța din cele 56 de șantiere, care au cerut finanțare, decât 43, ceea ce ni se pare greu de acceptat, atunci este nevoie să vedem dacă într-adevăr au fost respectate toate criterile de competitivitate stabilite.
Stimați colegi din Comisia Națională de Arheologie vă asigurăm că nu ne-am imaginat că vom fi puși în situația formulării acestei contestații, pentru că pur și simplu este greu de crezut, după citirea cererii de finanțare, să existe cineva care să nu observe marea importanță și impactul acestui șantier în cercetarea arheologică europeană, contribuția sa excepțională la patrimoniul arheologic al României, în raport cu multe dintre șantierele finanțate care se remarcă prin anonimat. Nu am vrea să fim puși în situația de a pune la îndoială buna Dumneavoastră credință, pentru că nimic nu ne va opri să demonstrăm că șantierul arheologic Poiana Cireșului trebuie finanțat între primele șantiere importante din România. Altfel considerăm o jignire adusă cercetării arheologice autentice și un atac la probitatea științifică.
CS II dr. Elena-Cristina Nițu
responsabil științific al șantierului Poiana Cireșului
prof. univ. dr. Marin Cârciumaru
membru în colectivul de cercetare
CS III dr. Ovidiu Cîrstina
membru în colectivul de cercetare
Sursa contestației: Marin Cârciumaru
