Economistul Lucian Isar, fost ministru delegat pentru relaţia cu mediul de afaceri, dezvăluie, într-un text publicat pe blogul personal, ce persoane au beneficiat de „bonus” din împrumutul de la FMI ca urmare a profitului înregistrat de instituţie, în speţă BNR.
Citiţi mai jos postarea integrală a fostului ministru:
Cine si-a “tras” bonus din imprumutul de la FMI? Anumiti angajati ai BNR (Banca Nationala a Romaniei)!
Nu e gluma.
“Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget.
Totuşi, raportul instituţiei arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare.
Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.” (sursa economica.net)
Bonusul de “pana in 10%” din profit (de aici apare ca merg pana in buza cu 9,99%) il iau unii angajati BNR in fiecare an in care “fac profit” pe emisiune monetara, rezerva valutara a statului, aur, mentinerea de dobanzi si rezerve minime la niveluri ridicate etc.
Despre maniera in care face profit si despre cheltuielile nastrusnice de tipul Mercedes ML 63 AMG am mai scris aici: lucianisar.com
Rezultatul BNR din 2012 este influentat pozitiv de jumbo imprumutul contractat de Romania cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.
Banii sunt fungibili si se pare ca angajatii Curtii de Conturi au dificultati in a estima, la rubedenii si cunostinte, cat din veniturile generate direct si indirect de imprumutul de la FMI au intrat in “fondul de participare a salariaţilor la profit”.
Romania a luat un imprumut mult prea mare de la FMI.
Fara prea multe cunostinte economice, oricine poate intelege ca a fost acceptat un imprumut prea mare lecturand urmatoarele considerente:
– la momentul estimarii dimensiunii imprumutului, FMI si BNR considerau ca in 2009, cresterea economica va fi de 3% ( faimosii 5% in urmatorii 10 ani ruminati de Guvernatorul Isarescu);
– In 2009 economia Romaniei a “crescut” (datorita franarii excesive a economiei reale prin parghia monetara si de credit) cu minus 7,1%
– Diferenta de prognoza de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adica aproximativ de 15 miliarde de euro se regaseste in rateul de estimare, in folosul bonusului BNR
– Romania nu a considerat necesar sa foloseasca aproape 8 miliarde ceea ce reprezinta o alta dovada a supradimensionarii creditului cerut si aflat la dispozitia BNR.
Ca si trivia in aceeasi perioada in care BNR accepta cu bratele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare si incercarea de supradimensionare a imprumutului sugerat in cazul lor iar Turcia a tras de timp un an, pana era evident ca nu mai este nevoie de imprumut.
Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveala pe masura ce se schimba decidentii implicati.
Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de catre BNR, regasit in profitul raportat in acei ani si in bonusuri.
Situatia unica a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civila si penala prin art. 25 si la pachetul de 40 mii euro (sursa lucianisar.com) dar si la faptul ca daca BNR este pe minus se poate indestula de la buget iar daca are profit prin diferite mecanisme plateste bonus de performanta.
“La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.” (sursa bnr.ro)
Banca Nationala a Romaniei a avut in majoritatea anilor de dupa revolutie pierdere.
Cand a avut pierdere suma a fost acoperita de la bugetul statului.
Cand a reusit sa treaca pe profit, cum sunt anii cu imprumuturi FMI, si-au acordat bonusuri de performanta (limuzinele, 5 bucati a 1 milion de euro au fost achizitionate si in ani cu pierderi).
Fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Administratie nici nu mai merita mentionat.
