Azi-noapte, la ora 2.11, Radu a postat un text pe nasul.tv. Un text mizerabil, după părerea mea, dar e doar o părere.
Radu îl atacă sub centură pe Robert Turcescu pentru că fostul lui coleg a refuzat să-i dea 20.000 de euro. Sub formă de împrumut, zice Radu, dar în vremea de azi, astfel de nuanțe sunt relative.
Spre finalului nefericitului său text, Radu Moraru își pierde complet rațiunea și mă bagă și pe mine în ciorba acră din capul său. Adresându-i-se lui Robert Turcescu, el scrie:
„<<Muschetarule>>, m-ai păcălit, dar pentru puțin timp! Marea Surpriză nu vine de la tine (deși te-am crezut că ai ieșit din Sistem!), ci ar veni de la Cartianu, celălalt Muschetar! Asta ar fi culmea, să aflu că și Grig e tot un vopsit! Atunci chiar merită să emigrez și să plecăm vreo 500.000 de isteți din România, de fapt sclavi, și să lăsăm Sistemul Mafiot fără taxele și impozitele noastre!”
Când am citit acest pasaj, avertizat în prealabil de un mesaj pe telefon, am fost tentat să-l tratez pe Radu ca pe Ponta, în regim de paranoia & mitomanie. Dar mă abțin. Prefer să-i adresez câteva întrebări:
1. Radule, te-ai țicnit? Cum îți permiți să faci insinuări atât de abjecte la adresa mea?
2. Înțeleg că și eu sunt „vopsit” pentru că am refuzat, recent, să-ți „împrumut” 12.000 de euro? Și că oricine nu-ți dă bani e „omul Sistemului”?
3. Dacă Turcescu e „omul Sistemului”, de ce te-ai dus să ceri bani de la el?
4. Iar ne-ai păcălit: cum se numește, de fapt, noul Super-Serviciu pentru care lucrează Robert?
5. Decât să vânezi muște, n-ar fi mai bine să-ți achiți datoriile?
Ai creat o televiziune în care libertatea de exprimare este maximă. Bravo, good, danke schön! E un lucru admirabil. Atenție, însă: libertatea de exprimare nu trebuie să se transforme în libertatea de a abera! Și când spun asta, mă refer exclusiv la tine.
E frumos în Grecia la răsăritul soarelui? Sper că suficient de frumos, încât să-ți vină mintea la cap, să pui mâna pe tastatură și să retractezi mizerabila insinuare pe care ai debitat-o la adresa mea. Să adaugi și scuzele de rigoare. Acum, în mod public, pentru că în privat ai tăiat niște punți esențiale.
Să fii iubit!
