Acuzat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan că ar fi instigat tentativa de lovitură de stat de vineri în Turcia, opozantul Fethullah Gulen, exilat în SUA, a negat orice implicare în aceasta şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de starea instituţiilor din ţara sa care, potrivit lui, nu mai este o democraţie, informează AFP.
Gulen, care a primit luni mai mulţi jurnalişti, între care şi de la AFP, în apartamentul său din complexul Saylorsburg, în Pennsylvania (est), unde domiciliază din 1999, părea mai degrabă obosit.
La cei 75 de ani, deşi spune că ar avea 77, Fethullah Gulen se confruntă cu grave probleme cardiovasculare şi diabet, potrivit anturajului său, şi asigură că nu şi-a părăsit aproape deloc domiciliul în ultimii doi ani.
El a negat din nou implicarea sa în tentativa de lovitură de stat din Turcia, soldată cu cel puţin 308 morţi vineri, între care 100 de rebeli, în declaraţii traduse în engleză de un interpret.
„Am fost întotdeauna împotriva intervenţiei militarilor în politica internă”, asigură Gulen, condamnând această tentativă de puci, pe care o consideră o „trădare a naţiunii turce”.
În opinia sa, desfăşurarea acestei tentative ridică întrebări în special asupra eventualului rol jucat de guvern. „Aveţi informaţii din presă care arată că membri ai partidului de la putere (în Turcia) erau la curent cu tentativa cu opt, zece sau chiar 14 ore înainte” de a se produce ea, argumentează el.
„Această lovitură de stat eşuată, oricine ar fi autorii sau instigatorii ei, întăreşte” poziţia preşedintelui şi a susţinătorilor săi, conchide acesta.
Ex-aliat devenit opozant al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Fethullah Gulen îşi exprimă preocuparea faţă de consecinţele consolidării puterii liderului turc în urma eşecului loviturii de stat.
Gulen aminteşte apeluri lansate, potrivit lui, de susţinători ai preşedintelui Erdogan de a-i ataca pe simpatizanţii Hizmet, mişcarea pe care a inspirat-o el.
„Într-un peisaj ca acela nu mai este posibil să se vorbească despre democraţie, nici de Constituţie, despre o formă de guvernare republicană”, estimează opozantul. „Acest regim seamănă mai degrabă cu un clan sau cu un guvern tribal”, a spus el. „Istoria ne învaţă că dictatorii pot accede la putere cu sprijinul unui mare număr de oameni”, mai spune el, evocându-i pe Adolf Hitler, Saddam Hussein şi Gamal Abdel Nasser.
Întrebat ce părere are despre eventuala sa extrădare, cerută de preşedintele Erdogan, el a asigurat că „nu are nelinişti” faţă de o tentativă pe care o consideră sortită eşecului.
Întrebat de CNN, preşedintele Erdogan asigurase că Ankara va prezenta peste puţin timp Washingtonului o cerere formală, în virtutea unui „acord reciproc de extrădare a infractorilor”.
Fethullah Gulen aminteşte că guvernul turc a încercat deja, fără succes, să obţină extrădarea sa după declanşarea scandalului de corupţie care a afectat Turcia în 2013 şi a antrenat demisia a trei miniştri.
SUA sunt un „stat de drept”, a explicat predicatorul. „Dreptul este mai presus de orice aici. Nu cred că acest guvern va da atenţie la ceva care nu se bazează pe drept”, a spus el.
Secretarul de stat american John Kerry a declarat luni că o extrădare a lui Fethullah Gulen nu poate fi luată în considerare în absenţa probelor şi că revine autorităţilor turce sarcina de a le furniza.
Chiar dacă cererea de extrădare va avea succes, opozantul se declară liniştit: „Voi muri într-o zi. Dacă aceasta va fi în patul meu sau în închisoare puţin îmi pasă”.
Însă dacă el nu se îngrijorează pentru propria soartă, se declară în schimb preocupat de cea a relaţiilor între Turcia şi SUA. El aminteşte că trupe turceşti s-au bătut alături de armata americană în timpul Războiului Coreii şi că cele două naţiuni colaborează de decenii în cadrul NATO căreia Turcia i s-a alăturat în 1952.
„Dacă va trebui să părăsească NATO, Turcia se va confrunta cu o multitudine de probleme. Ea s-ar evapora. Ar fi terminată”, avertizează el, scrie agerpres.ro.
