Potrivit unor oficiali de rang înalt din Ankara, Akin Ozturk, şeful forţelor aeriene până în 2015 şi membru al Consiliului Superior Militar, a fost unul dintre cei care au pus la cale puciul. Acesta este printre miile de militari arestaţi în ultimele două zile. Născut în 1952, acesta urma să se pensioneze în august.
Al doilea lider al puciului se crede că ar fi fost Muharrem Kose, un fost consilier juridic al şefului armatei, potrivit aceloraşi surse. Kose este descris ca un adept al imamului Fethullah Gulen, acuzat de Erdogan că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat. Kose a fost eliberat din funcţie în martie pentru abateri disciplinare, dar nu a fost dat afară din armată. Nu se ştie unde se află în prezent.
„Au existat pregătiri serioase de mult timp. Cele două persoane (Ozturk şi Kose – n.r.) par să fi fost creierele din spatele tentativei de lovitură de stat”, a declarat un oficial turc, sub protecţia anonimatului, pentru Reuters.
Erdogan îi acuza de mai mult timp pe adepţii lui Gulen că încearcă să creeze o „structură paralelă” în cadrul justiţiei, a poliţiei, a armatei şi a presei, cu scopul de a acapara puterea. Acuzaţiile au fost respinse în mod repetat de clericul stabilit în SUA.
Erdogan, adeptul unei politici de islamizare, a avut întotdeauna o relaţie dificilă cu armata, care s-a văzut întotdeauna ca un gardian al statului laic turc. Armata a a dat trei lovitură de stat şi a forţat o a patra lovitură împotriva unor guverne conduse de islamişti în a doua jumătate a secolului XX.
Procesele puciştilor au trimis sute de ofiţeri în spatele gratiilor în perioada în care Erdogan era prim-ministru. Guvernul a folosit procesele pentru a tăia aripile recalcitrante ale forţelor armate. Acuzaţiile au fost ulterior retrase, iar condamnările anulate, dar acţiunea a perturbat moralul militarilor şi a alimentat resentimentele.
Totuşi, chiar şi în acest context, puciştii de vineri seara par să fi supraestimat suportul pe care s-au bazat în cadrul armatei. „Au avut un portofoliu de resurse insuficient. Au fost slab echipaţi pentru a-şi atinge obiectivele strategice… A existat cu siguranţă un anumit nivel de incompetenţă în comparaţie cu felul în care s-au organizat loviturile de stat de aici în trecut”, a declarat profesorul Sinan Ulgen, un fost diplomat, pentru Reuters.
La un moment dat, puciştii au încercat să întrerupă emisia televiziunii CNN Turk, evacuând studiourile. Când emisia a fost reluată, prezentatoarea Nevsin Mengu i-a descris pe soldaţi ca fiind tineri şi „doar cu frica în priviri, fără nicio urmă de devotament sau determinare”.
Foşti ofiţeri ai armatei turce afirmă că puciştii au părut să fi lansat tentativa prematur pentru că şi-au dat seama că erau supravegheaţi, scenariu susţinut şi de alţi oficiali de la Ankara.
„Nu erau pe deplin pregătiţi. Planurile s-au scurs în afara grupului şi au aflat că sunt monitorizaţi, ceea ce aparent i-a forţat că acţioneze mai repede decât pănuiau”, a declarat un fost ofiţer, potrivit Reuters.
Puciştii au subestimat şi capacitatea lui Erdogan de a mobiliza mulţimile, iar apelul preşedintelui către populaţie de a ieşi pe străzi a avut un succes neaşteptat.
Sertac Koc, consilierul de presă al primarului din Kazan, districtul în care se află baza aerină Akinci, a declarat că localnicii au observat numărul mare de avioane militare care au decolat.
„Când au văzut că avioanele lovesc parlamentul din Ankara şi oamenii din Istanbul, s-au organizat şi au pornit spre baza aeriană, încercând să-i oprească pe pucişti”, a declarat Koc pentru Reuters. „Au încercat să blocheze traficul către bază parcând vehiculele în drum, dând foc unor baloţi de paie pentru a bloca vizibilitatea, iar în final au încercat să taie alimentarea cu energie electrică a bazei”, a mai declarat acesta. Şapte oameni au fost ucişi când soldaţii rebeli au deschis focul, a mai precizat Koc.