Vicepremierul de la Kremlin lasa de inteles ca Rusia ar putea accepta o unire a Moldovei cu Romania, insa nu in orice conditii.
Un pas al Republicii Moldova in directia unirii cu Romania ar ameninta cu incalcarea integritatii ei teritoriale si va avea drept consecinta pierderea Transnistriei, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul presedintelui Vladimir Putin pentru Transnistria, intr-un interviu publicat vineri de ziarul Kommersant dupa vizita sa de doua zile in Republica Moldova, relateaza TASS. De altfel, vizita sa i-a oferit un pretext si liderului transnistrean, Evgeni Sevciuk, sa lanseze acuzatii dure la adresa Romaniei, despre care spune ca a declansat un „razboi-hibrid” impotriva autoproclamatei „Republici Moldovenesti Nistrene”, relateaza stirileprotv.ro.
„Un fapt este de necontestat chiar si de cei mai inversunati sustinatori ai unirii cu Romania: daca Moldova face un pas in directia Romaniei, Transnistria se va desprinde singura in urma acest viraj brusc”, a afirmat, la randul sau, Rogozin.
Daca moldovenii vor sa se integreze in Romania „este mai bine ca Transnistria sa fie lasata in mod amiabil sa plece, dar daca nu vor in Romania, in cazul in care doresc sa ramana un stat suveran, un stat inteligent care sa-si protejeze cetatenii, atunci ei vor avea nevoie de ani de zile pentru restabilirea integritatii teritoriale, iar acesti ani nu vor fi in zadar”, a sustinut vicepremierul rus, care a fost intampinat la Chisinau cu proteste de catre unionisti – in schimb, guvernantii au stat la masa cu el pentru a discuta despre ridicarea emargoului rusesc asupra importurilor din Moldova.
In acelasi context, Rogozin a subliniat ca acum este imposibil de abordat reluarea negocierilor cu privire la statutul Transnistriei: niciuna dintre parti nu este pregatita pentru aceasta.
„Am fost foarte aproape de rezolvarea acestei probleme, dar apoi cineva s-a speriat. Si situatia a revenit in punctul de plecare”, a spus Rogozin, referindu-se la asa-numitul „plan Kozak”, pe care presedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat sa-l semneze in ultimul moment in noiembrie 2003.
„Eu propun astazi o politica a micilor fapte bune. Noi trebuie sa facem abstractie de perspectivele vagi si sa incepem sa abordam acele probleme de care oamenii sunt interesati”, a opinat vicepremierul rus, enumerand comunicatiile feroviare, regimul de trecere a frontierei, inmatricularea autoturismelor etc. „Aceste relatii firesti intre parti trebuie sa fie reglementate pentru ca oamenii sa simta un beneficiu in urma apropierii. Dar atunci cand nu exista nimic si noi incepem sa vorbim despre viitorul statut al Transnistriei in cadrul statului moldovean, toate acestea par niste discutii ale unor impotenti despre Kamasutra”, a afirmat – ironic – vicepremierul rus.
La 17 noiembrie 2003, Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al sefului administratiei prezidentiale ruse, a propus Chisinaului un Memorandum pentru solutionarea conflictului transnistrean. Documentul prevedea federalizarea Republicii Moldova, cu medierea activa a Rusiei. Transnistria si Gagauzia urmau sa obtina un statut special care le-ar fi permis sa blocheze proiectele de legi considerate dezavantajoase lor, iar trupele rusesti ar fi stationat in stanga Nistrului inca 20 de ani, potrivit presei timpului de la Chisinau.
