Criza care a zdruncinat din temelii Sanatatea din Romania este inacceptabila, iar coruptia a atins un nivel scandalos, inuman, care ucide la propriu. Cu toate acestea, Felicia Buruiana, medic roman stabilit in Marea Britanie, este de parere ca o echipa de oameni onesti, cu viziune, poate resuscita sistemul nostru sanitar.
La fel ca multi alti medici, Felicia Buruiana a plecat din Romania in urma cu 10 ani si si-a facut un rost peste hotare. Jurnalistii de la The Guardian au prezentat-o recent drept medicul roman care vorbeste 5 limbi straine.
A fost vicepresedinte al Societatii Medicale Romane din Marea Britanie (SMR-UK) din decembrie 2008 pana in iulie 2012 si a fost distinsa cu diploma ambasadorului, acordata de Ion Jinga, la acea vreme ambasadorul nostru la Londra.
Felicia Buruiana (Specialist Trainee Obstetrica si Ginecologie) lucreaza acum la Bedford Hospital din Marea Britanie si spune, fara a pretinde ca in UK este totul perfect, ca nu exista termen de comparatie intre spitalele romanesti si cele de acolo.
Per total, experienta sa cu sistemul public de sanatate din Marea Britanie a fost una pozitiva, chiar daca „inceputul a fost foarte dificil, as putea spune socant, deoarece diferentele fata de sistemul medical romanesc sunt imense”. S-a adaptat insa si spune ca a primit „o formare complexa ca si medic, nu doar limitata la actul medical in sine”.
In Marea Britanie, a povestit medicul pentru Ziare.com, infectiile intraspitalicesti sunt detectate si raportate imediat.
Despre scandalul dezinfectantilor diluati din Romania a aflat din presa romaneasca.
„Situatia mi se pare, inca, ireala! Este atat de inacceptabila, incat, desi s-a discutat deja enorm de mult, mi se pare incredibila, socanta! Nu pot sa inteleg cum coruptia a atins astfel de niveluri scandaloase si, deja, inumane, unde se fac bani distrugand atatea vieti!”, puncteaza Felicia Buruiana.
Medicii nu poarta halate albe si bijuterii
Medicul face o radiografie a sistemului sanitar din Marea Britanie.
„Fara a pretinde ca aici totul este perfect, in Marea Britanie se pune mare accent pe combaterea infectiilor intraspitalicesti, igiena, curatenie, dezinfectie. Exista dezinfectanti pe toate coridoarele, la picioarele patului pacientului si langa patul pacientului, personalul sanitar este obligat sa se dezinfecteze pe maini inainte de a intra in contact cu pacientul si dupa (si nu ma refer, aici, doar la examinarea ca atare, ci in perimetrul patului pacientului), inainte de a intra si iesi dintr-un salon. Aceleasi reguli sunt si pentru vizitatori. Dezinfectia in salile de operatie este indiscutabila.
(…) Medicii nu poarta halate albe; s-a demonstrat ca acestea se spala mai rar decat propriile haine si faciliteaza circulatia microbilor de la un pacient la altul. Asistentele medicale si personalul auxiliar poarta uniforme. Exista un cod vestimentar conform caruia lungimea manecilor trebuie sa fie pana la coate, nu sunt permise bijuteriile, in afara de verigheta”, povesteste medicul.
Un robot iti spune la telefon ce infectii sunt in spital
Infectiile intraspitalicesti, odata depistate, se fac cunoscute tuturor. Felicia Buruiana precizeaza ca rezultatele se analizeaza, impreuna cu masurile care trebuie luate.
„Spitalul informeaza tot personalul despre ce infectii este vorba, ce salon/saloane este/sunt implicate. Acestea sunt inchise, accesul este restrictionat. Cand cineva suna la spital, inainte de a raspunde centrala, intra un robot care anunta infectia intraspitaliceasca si ce masuri se iau.
Robotul spune ‘daca ati avut voma si diaree in ultimele 48 de ore va rugam sa nu vizitati spitalul’ (cum sunt, de exemplu, rudele pacientilor care ar dori sa vina sa ii vada). Bineinteles ca bolnavii cu infectia de origine sunt izolati, un pacient intr-o rezerva.
Daca este o infectie care trebuie raportata in registrul national, se face acest lucru. (…) De cand sunt in Marea Britanie, nu am auzit vreodata sa fie probleme cu dezinfectatii, insa ma indoiesc ca cineva ar face un astfel de compromis murdar si imoral„, continua medicul roman.
Pacientul nu merge de bunavoie si bate la usa medicului
Intreg sistemul sanitar din Regat este diferit de cel romanesc. „In Marea Britanie, nu exista sistem de asigurare medicala pentru sistemul de sanatate publica, toti pacientii au acces gratuit in adevaratul sens al cuvantului.
Se practica o medicina bazata pe evidenta clinica, respectiv pe ghiduri clinice si protocoale, ceea ce permite asigurarea unui standard la nivel national. Evident, experienta medicului conteaza si exista variatii in tratamente, acestea fiind premise, dar managementul pacientului trebuie justificat pe evidenta clinica, si nu in alt mod”.
Structura sistemului sanitar si circuitul pacient-medic sunt diferite in UK. „Exista modalitati clare prin care pacientul ajunge la specialist, fie prin medicul de familie, fie prin serviciul de urgente; pacientul nu merge de bunavoie si bate la usa medicului„.
„Cu certitudine, pacientul nu se autodiagnosticheaza si merge unde crede el, sau isi face investigatiile care i se par ca trebuie, pe baza sfaturilor auzite de la diferite persoane neavizate in domeniul medical. Pacientul nu cere parerea unui numar de medici dupa ce a fost vazut de un specialist. Medicina primara are un rol puternic si bine stabilit”, subliniaza medicul roman.
O alta diferenta se refera la ierarhia medicala, inclusiv in ceea ce le priveste pe asistentele medicale si moase.
„Si, nu in ultimul rand, respectul fata de pacient. Felul in care se comporta personalul medical cu pacientii aici este dramatic diferit fata de cum se comporta in Romania. Se discuta cu pacientul, acesta este ascultat, se decide impreuna cu pacientul, intotdeauna i se explica pacientului ce urmeaza a i se face si absolut totul se face cu acordul acestuia. Este o atmosfera de calm, rabdare si respect, desi presiunea in sistem este enorma, timpul fiind foarte limitat”, continua medicul.
Sistemul romanesc, trist de daramat
In ceea ce priveste sistemul de sanatate din Romania, Felicia Buruiana spune ca „este trist de daramat, cel putin aceasta este impresia mea de departe”. Ea insa este convinsa ca sistemul nostru sanitar poate fi resuscitat.
„Acesta este, insa, un proces care trebuie inceput fara intarziere, are nevoie de timp si de o echipa si subechipe de oameni dedicati, corecti si cu viziune de ansamblu si in perspectiva”.
Felicia Buruiana spune ca n-ar putea descrie un plan de management in cateva randuri, dar crede ca schimbarile trebuie orientate pe 3 directii:
”
- 1. Spitalele si organizarea sistemului in sine
Spitalele au nevoie de renovare, dotare, restructurare, regandit traseul pacientului in spital, saloanele sa aiba paturi medicale corespunzatoare si dotari adecvate. Subiectul este extrem de amplu.
- 2. Medicii si personalul medical
Formarea medicului incepe din momentul in care acesta a intrat pe usa universitatii pentru prima data, ca si student la Medicina. Medicii trebuie formati cu mult accent pe partea practica, unde teoria are un rol covarsitor, dar nu dominant. Studentul trebuie sa inteleaga ca tot ceea ce el invata are aplicabilitate practica, or modalitatea de predare a medicinei in Romania este, de multe ori, desueta. De asemenea, sistemul trebuie sa il faca pe student mai entuziast, interesat si sa il determine sa aiba initiativa de a se forma ca si medic.
Nu sistemul trebuie sa ii dea totul, ci trebuie sa ii faciliteze accesul la tot ceea ce studentul are nevoie.
- 3. Pacientii, respectiv populatia
Educarea populatiei este deosebit de importanta. Avand in vedere ca Romania are o populatie cu nivele educational si social atat de diferite, cu zone unde deficitele sunt majore, este nevoie de o educatie a populatiei la nivel de comunitate. As atribui acest rol medicinei primare, medicilor de familie si echipei lor, si scolilor”.
