Cu multă și neascunsă bucurie, grupul transpartinic al politicienilor corupţi ne transmite, de pe toate televiziunile de partid şi de stat, că alegătorii au votat împotriva DNA. La Antena 3 în platou se auzeau icnetele de satisfacţie atunci când s-a aflat că Olguţa Vasilescu a fost realeasă cu un scor de 60%. Sociologii din curtea PSD, oameni care n-au nimerit în viaţa lor un exit-poll şi au vândut numai sondaje plăcute celor care-i plăteau, au fost plimbaţi din post în post ca să ne explice de ce scrutinul din 5 iunie arată că poporul român s-a săturat de lupta cu corupţia.
Este o minciună.
Primarii cu dosare penale sau condamnări au fost impuşi comunităţilor de către o legislaţie incorectă şi de către oligopolul partidelor corupte, în frunte cu PSD şi PNL. Blaturile au început din 2012 şi nu s-au oprit nici o secundă.
Sectorul 3 al Capitalei şi Craiova sunt studii de caz despre lunga, neîntrerupta şi otrăvita relaţie PSD-PNL. În Dolj, lider al organizaţiei PNL a fost Mihai Voicu, co-autor, împreună cu Valeriu Zgonea, al legilor electorale. În februarie, înainte de alegerile locale, Voicu a demisionat brusc, lăsându-i pe alţii să gestioneze un dezastru previzibil. Organizaţia PNL din Craiova era celebră pentru faptul că susţinea public toate proiectele Olguţei Vasilescu, chiar şi după ce USL se rupsese, oficial. În campania electorală, nimeni nu a îndrăznit să vorbească despre dosarul penal sau despre acuzaţiile de plagiat la adresa doamnei primar. Acestea sunt condiţiile în care PSD a recâştigat primăria cu un scor de 60%, dar la o prezenţă de 38%, ceea ce înseamnă că doar vreo 20% din craioveni au votat cu un personaj cercetat penal.
În sectorul 3 situaţia a fost aproape identică: liderul organizaţiei liberale era prieten de familie cu Robert Negoiţă, consilierii locali PNL au votat mereu cot la cot cu PSD, iar candidatul Cristina Pocora a intrat în competiţie de formă şi nu a spus un cuvânt pe tema plagiatului, dosarului penal sau datoriilor la ANAF ale primarului PSD. Negoiţă a primit 60% din voturi, la o prezenţă la vot de circa 31%. Candidata PNL a obținut 8% din voturi. Putem continua cu multe alte exemple.
La Baia Mare a fost tot o înțelegere subterană între toate partidele mari, Chercheş fiind susţinut oficial de către Forumul Democrat German – insist pe această situaţie, fiindcă preşedintele Iohannis este dator cu o explicaţie.
Acolo unde s-au dus bătălii reale – în sectorul 5 sau la Piteşti, de exemplu – alegătorii au votat un rău mai mic și nu au pus ştampila pe nişte personaje cu probleme penale.
Vina pentru faptul că atât de mulți politicieni cu condamnări sau cu dosare la DNA au fost realese este deci a sistemului criminal, care nu le-a dat nici o şansă alegătorilor din multe localităţi.
Din această perspectivă trebuie privit avertismentul ambasadorului Hans Klemm, care a spus: „Cred că se transmite un mesaj periculos către SUA, către partenerii internaţionali ai României şi către cetăţenii români când politicieni care au fost, în acest caz, investigaţi, judecaţi şi apoi condamnaţi la închisoare sunt aleşi primari”. Sunt convins că ambasadorul nu i-a blamat pe alegători, ci s-a referit la triunghiul PSD, PNL, Iohannis, care deţine controlul ţării. Ei au impus o legislaţie antidemocratică, ei au susţinut, public sau subteran, candidaturile unor personaje corupte, ei au ucis competiţia şi i-au blocat pe potențialii candidați oneşti.
Pe fondul rezultatelor de la aceste alegeri, PSD şi PNL au reluat în forţă ofensiva împotriva DNA şi a legislaţiei anti-corupţie. Deocamdată, pregătesc terenul, cu ajutorul presei pe care o controlează. În Curtea Constituţională au preluat inițiativa oamenii lui Adrian Năstase şi Gabriel Oprea: Valer Dorneanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor între 2000 şi 2004, a fost ales președinte interimar, iar Marian Enache, deputat UNPR şi cunoscut, în anii 90, ca un apropiat al lui Ion Iliescu, a fost numit de Senat în această Curte. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt la un pas să dezincrimineze practica neruşinată a angajării nevestelor şi copiilor la cabinetele parlamentare.
Nu trebuie să cedăm în faţa noii ofensive a politicienilor corupţi. Dimpotrivă, DNA trebuie sprijinit, pentru că nu face faţă cu puţin peste 100 de procurori şi cu un sediu inadecvat corupţiei uriaşe din sistem. Aştept de la ministrul Justiţiei să pună pe picioare Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi să numească acolo oameni hotărâţi.
Aştept ca guvernul Cioloş să găsească un sediu nou pentru DNA, să-i majoreze bugetul, la proxima rectificare de buget, şi să ajute această instituţie să angajeze personalul suplimentar necesar.
La DNA, este nevoie de măcar încă 100 de procuri!
Nu este adevărat că publicul nu mai este de partea procurorilor anticorupție! Nu trebuie să ne lăsăm demobilizați de această propagandă insidioasă.
În loc de concluzie, am o întrebare către noul procuror general al României, domnul Augustin Lazăr:
Comemorăm în aceste zile 26 de ani de la mineriada din iunie 1990, care a dus la moarte a șase persoane, în timp ce alte câteva sute au fost bătute cumplit sau reținute abuziv. Care este stadiul dosarului referitor la acele evenimente, domnul procuror general?
sursa: inpolitics.ro
