În pofida avertismentelor președintelui Iohannis și a promisiunilor de sprijin obținute de premierul Dacian Cioloș la Washington, șansele ca România să obțină ceea ce își dorește la summit-ul NATO de la Varșovia din luna iulie sunt minime. Sursele neoficiale (pentru că cele oficiale sunt mute ca lebedele) consultate de România Liberă, au descris un cvasi-eșec pentru România, care pledează pentru măsuri de consolidare a flancului sudic al alianței în special în regiunea Mării Negre.
Aliații se vor concentra asupra închiderii ”coridorului baltic”, măsuri de apărare a Poloniei și țărilor baltice, asupra cărora există deja un consens politic între americani și europeni și vor lăsa zona controversată a Mării Negre la latitudinea membrilor din statele riverane – România, Turcia și Bulgaria – ceea ce revine concret la a nu face absolut nimic dincolo trimiterea din când în când a unor nave de patrulă. Între timp însă Rusia va continua militarizarea peninsulei Crimeea și își va consolida dominația asupra litoralului estic. În fapt, Marea Neagră va deveni de facto „un lac rusesc” pentru că noi nu am știut sau nu am putut să ne jucăm atu-urile. Consecințele vor fi copleșitoare.
Amenințarea rusă e reală, prezentă și în creștere
După inaugurarea bazei de la Deveselu, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că „Rusia este forțată gândească modalități de neutralizare” a „amenințării” pe care ar reprezenta-o scutul antirachetă și a acuzat Statele Unite că prin instalarea interceptorilor de la Deveselu și în Polonia, SUA încalcă Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF). Consecința firească ar fi instalarea de rachete de croazieră în Crimeea, ceea ce ar permite Rusiei să „acopere” un teritoriu vast, de la Orientul Mijlociu până la o mare parte din Europa, de la Varșovia și Viena, până la Roma, și eventual de rachete Iskander dotate cu încărcătură nucleară, care ar amenința coasta României și Turciei. Aceasta ar fi o escaladare gravă căreia însă Putin a decis să nu îi dea curs.
Nu că nu ar fi lipsit vocile care îi cereau imperativ tocmai acest lucru. Imediat după ceremonia de la Deveselu televiziunile rusești au fost invadate de o armată de analiști militari, geopolitici și experți de toate felurile care au tunat împotriva Statelor Unite și a României. Unul chiar a cerut un atac cu arme nucleare tactice asupra bazei de la Deveselu. Putin i-a lăsat să se indigneze patriotic la televizor dar nu a mișcat un deget până acum. Mai mult, a declarat că „nu vom fi târâți în această cursă (a înarmării). Vom merge pe calea noastră. Vom lucra cu multă precizie fără a depăși planurile de finanțare a re-echipării Armatei și Marinei care au fost deja aprobate pentru următorii ani”. Altfel spus, Kremlinul nu are de gând să denunțe prea curând tratatul INF și nici să plaseze arme nucleare tactice și rachete de croazieră de tip Kalibr, testate deja cu mai mult sau mai puțin succes în Siria toamna trecută, când au fost lansate de pe nave din Marea Caspică, pe navele Flotei Mării Negre de la Sevastopol. Principalul motiv pentru care Putin nu lansează o nouă cursă a înarmării este că se teme de riposta americană.
Citiți articolul integral pe romanialibera.ro
