646x404Zeci de localităţi rurale din România au primit contra cost, în ultimii ani, prin hotărâre de Guvern, tehnică de luptă casată pentru a fi folosită „în scopuri comemorative“. Patru localităţi din judeţul Galaţi au mai multe tunuri şi un avion militar IAR 93. Inclusiv şefii Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului au cerut şi au primit două avioane de război.

Este comună ideea că, atunci când vorbim despre cursa înarmărilor, este obligatoriu să ne gândim la două superputeri mondiale, care se sfidează reciproc acumulând şi etalând un arsenal cât mai impresionant. Există şi o altă variantă, neobişnuită, în care acumularea de armament se produce după o altă logică, care ţine de mândria unei comunităţi locale îndeobşte săracă şi neimplicată în operaţiuni militare.

În ultimii ani, Guvernul României a aprobat zeci de cereri în urma cărora tehnică militară casată în valoare de câteva milioane de lei a fost cedată, la preţ de inventar, în administrarea unor consilii locale, şcoli şi chiar biserici. Scopul achiziţiilor este, potrivit documentelor ataşate la hotărârile de Guvern aferente operaţiunilor, unul „comemorativ“, adică de a pune în valoare o serie de monumente închinate eroilor neamului.

În acest context, în judeţul Galaţi, mai multe localităţi rurale şi-au luat în serios rolul militar şi s-au dotat cu tunuri şi avioane de luptă, ba chiar organizează periodic demonstraţii de tehnică militară performantă.

Creearea arsenal rural a parcurs şi o etapă de tranziţie. Mai exact, exemplul marilor puteri mondiale a fost preluat pentru prima oară de orăşelul gălăţean Târgu Bujor (n.r. – care are o populaţie de 5.000 de locuitori, cu tot cu cele trei sate arondate). La Târgu Bujor, după îndelungi tratative, au poposit, după 1990, două tunuri de asalt din dotarea armatei române. Piesele de artilerie, de calibrul 120 de milimetri, datând din Al Doilea Război Mondial, fuseseră scoase „la pensie“ de o unitate militară din Galaţi.
În loc să ajungă la fier vechi, au fost preluate de primăria bujoreană, care le-a amplasat de-a dreapta şi de-a stânga statuii generalului Eremia Grigorescu. Gurile de foc sunt îndreptate spre spitalul din imediata apropiere, însă autorităţile locale ne asigură că poziţia respectivă nu semnifică ceva anume, căci spitalul este tot în inventarul primăriei, ca şi tunurile.

Citiți articolul integral pe adevarul.ro