În Hilişeu Horia, ultima localitate a României aflată la graniţa cu Ucraina, copilele duc după ele una dintre cele mai grele moşteniri din străbuni: vor să devină femei la vârste la care alte fete îşi trăiesc din plin adolescenţa sau chiar copilăria. Renunţă la şcoală, îşi găsesc un iubit şi, la 14 – 15 ani, au deja un prunc.Un fost pichet grăniceresc, din judeţul Botoşani, comuna Hilişeu Horia, este ultima casă de pe teritoriul României, la graniţa cu Ucraina şi probabil ultima locuinţă a Uniunii Europene de la frontiera de Est. Ziua-n amiaza mare, zeci de copii aleargă în jurul clădirii dărăpănate, printre buruieni şi prin spaţii insalubre. Clădirea, care odinioară adăpostea grăniceri, este, astăzi, casă pentru oropsiţii care nu au un acoperiş deasupra capului, printre cei mai săraci oameni din Uniunea Europeană.
Pe vechea uşă a pichetului, în curtea murdară, îşi face apariţia Lorena, o copilă care trăieşte în fosta cazarmă. Nu are decât 15 ani şi strânge cu grijă în braţe un copil de câteva luni. La prima vedere pare o copilă iubitoare, preocupată de soarta surioarei mai mici, pe care o îngrijeşte până la venirea mamei. În realitatea, însă, copila din ultima casă de pe teritoriul României, este mama acelui bebeluş. Este una dintre miile de copile-mame ale României, o realitatea cruntă care ne-a aşezat ţara în fruntea unui ruşinos top european.
Lorena şi-a găsit casă în pichetul grăniceresc de la frontieră şi este una dintre copilele din Botoşani care au născut în 2015, una dintre mamele minore ale României. La 14 ani, adică acum şase luni, Lorena năştea o fetiţă sănătoasă şi a pus punct copilăriei. Din casa părintească a ajuns într-un fost pichet grăniceresc de la frontieră şi locuieşte într-o cameră de doar câţiva metri pătraţi, ceva mai mare decât o debara dintr-o casă încăpătoare. Şocant este că, pentru fetiţa de 15 ani din Hilişeu Horia, naşterea copilului nu este un accident nefericit şi nici o tragedie. Lorena şi-a dorit să devină femeie la vârsta la care alte copile se gândesc cum să-şi trăiască adolescenţa sau viaţa de liceu. S-a îndrăgostit nebuneşte de un băiat din sat, de 19 ani, şi au decis să i-a viaţa în piept, aşa cum fac de generaţii toţi ai lor, aici în nordul extrem al României.
„Eu m-am îndrăgostit de Codruţ şi am vrut să fiu a lui. Să trăiesc cu el şi să nu mai fac altceva. Am vrut să facem copil”, spune senin Lorena, o copilă care ţine în braţe un alt copil. Codruţ nu s-a gândit nicio clipă să o abandoneze. S-au mutat în fostul pichet grăniceresc, astăzi un fel de aşezământ social al Primăriei din Hilişeu. Părinţii celor doi tineri sunt nevoiaşi, astfel că cei doi şi-au luat, la vârsta adolescenţei, viaţa în propriile mâini. În acea cameră, cât o debara.
Citiți articolul integral pe adevarul.ro
