Procurorii cer 15 ani de închisoare pentru fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, acuzat că a sprijinit o grupare care a importat nu mai puţin de 90.000 de tone de motorină, conform stiripesurse.ro Tot pedepse orientate către maximum au cerut procurorii şi pentru Viorel Comăniţă, Radu Nemeş şi Diana Nemeş, trimişi în judecată în acelaşi dosar, în care prejudiciul se ridică la 53 de milioane de euro.
Sorin Blejnar este acuzat că a ascuns infracţiunile comise de capii grupării evazioniste, cum ar fi declasarea în acte a motorinei, pentru a nu se plăti toate taxele prevăzute de lege. În acea vreme, Blejnar se afla la şefia ANAF, iar premier era Mihai Răzvan Ungureanu.
În acest dosar este implicat şi Radu Nemeş, cel care s-ar fi aflat la conducerea acestei grupări, şi care a fost extrădat din Statele Unite. Acesta a fost găsit de FBI, ascunzându-se într-un buncăr.
În septembrie 2012, fostul şef al ANAF Sorin Blejnar şi alţi 22 de inculpaţi au fost trimişi în judecată de DIICOT Braşov pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul „Motorina”.
„În fapt, se reţine că, în perioada martie – iulie 2010, inculpaţii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracţional organizaţ cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni români, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice – combustibili”, se arată într-un comunciat al DIICOT Braşov .
Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă.
În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.
Gruparea infracţională achiziţiona motorina în regim suspensiv de la plata accizelor, declarând că aceasta va fi livrată intracomunitar în Polonia. În realitate, motorina era revândută prin staţiile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali.
Grupul infracţional a fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate.
Codruţ Marta este suspectat că a asigurat legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală şi factorii de decizie ai ANAF. Acesta, în calitate de şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ar fi controlat permanent activităţile grupării şi, împreună cu şeful său, ar fi sprijinit grupul infracţional organizat în obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal şi de revocare a autorizaţiei.
„În sarcina învinuiţilor Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin se reţine că au acordat sprijin grupului infracţional organizat în operaţiunile de obţinere a autorizaţiei de antrepozit fiscal şi au blocat orice control sau inspecţie fiscală la societăţile comerciale utilizate de către membrii grupării, care ar fi putut conduce la stabilirea situaţiei fiscale complete şi corecte a antrepozitarilor”, a precizat DIICOT.
Anchetatorii au stabilit că SC Carexima SRL, cu sediul în Braşov, a primit în 2009 autorizaţie să deţină şi să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor. Firma a achiziţionat astfel combustibil în vederea exportului intracomunitar, acesta fiind însă livrat în realitate unor utilizatori sau consumatori din ţară care cunoşteau faptul că nu a fost respectat regimul suspensiv de la plata accizelor.
Blejnar şi Marta ar fi favorizat activitatea infracţională a tuturor societăţilor implicate, iar SC Carexima SRL şi SC Gedral Construct SRL ar fi obţinut autorizaţii de antrepozit fiscal sau de operator înregistrat cu sprijinul acestora.
Totodată, Blejnar şi Marta ar fi blocat orice control la SC Euroil SRL, deşi în cazul acestora unii lucrători vamali au sesizat nereguli. Cei doi ar fi motivat că lucrătorii vamali nu trebuie să intervină în această afacere întrucât firma este supravegheată de la nivel înalt.
La grupul infracţional au aderat mai multe persoane, care ţineau evidenţa contabilă, întocmeau documente contabile fictive justificative pentru operaţiuni comerciale inexistente sau documente vamale de autorizare a activităţii, dar se ocupau şi de împiedicarea controalelor prin care s-ar fi descoperit adevărata activitate a membrilor grupării, informează România Tv, potrivit stiripesurse.ro
