Putine tari se pot „lauda” cu un premier cercetat pentru coruptie chiar in timpul exercitarii functiei. Este doar unul dintre cei 1.250 de oficiali investigati intr-un singur an.
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a avut un impact puternic intr-o tara zdruncinata de abuzuri ale politicienilor si management defectuos, se arata intr-o analiza Politico.
Actiunile DNA au fost laudate de cetatenii romani, de investitori, chiar si de SUA si Europa, care au aplaudat faptul ca, in sfarsit, Romania si-a luat soarta in maini si a inceput sa lupte cu probleme sale.
Nu se poate spune acelasi lucru despre Bulgaria vecina, macinata de instabilitate politica si incapacitatea de a combate coruptia. Asta marcheaza o divergenta clara intre doua tari care au fost deseori date impreuna ca exemplu pentru consecintele unei extinderi pripite a Uniunii Europene.
Ambele tari au aderat la UE in 2007, in ciuda ingrijorarilor ca institutiile lor nu erau suficient de pregatite pentru rigorile apartenentei la blocul comunitar.
Bulgaria, cea mai corupta tara
Bulgaria este perceputa drept tara cu cel mai mare nivel de coruptie dintre toate cele 28 de state UE, in timp ce Romania se afla pe locul al treilea, dupa Italia, potrivit celui mai recent Indice de Perceptie a Coruptiei, realizat de Transparency International.
Insa, spre deosebire de Bulgaria, Romania are tendinta sa coboare pe lista celor mai corupte tari. Desi ambele state sunt monitorizate prin Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), presedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a laudat eforturile facute de Romania in materie de combaterea coruptiei si a sugerat ca s-ar putea renunta la schema de supraveghere in 2019.
2015 a fost pentru DNA un an record. Pe langa premierul Victor Ponta, care si-a dat demisia in luna noiembrie a anului trecut, Directia a pus sub acuzate cinci ministri, 21 de parlamentari si pe primarul suspendat al Capitalei Sorin Oprescu. De asemenea, a dispus confiscarea a aproape jumatate de miliard de euro, scriu jurnalistii publicatiei europene.
„Politicienii ar trebui sa se trezeasca si sa realizeze ca este timpul sa faca ceva in legatura cu asta, altfel vor sfarsi cu totii la inchisoare”, a declarat Laura Stefan, care a contribuit la revigorarea DNA ca director in Ministerul Justitiei din 2005 pana in 2007.
„Avem o hemoragie de persoane investigate. Trebuie sa isi schimbe modul in care fac afaceri sau sa ucida DNA. Altfel vor ajunge toti la puscarie”, a continuat ea.
Fostul ministrul al Justitiei, Monica Macovei, care i-a fost sefa Laurei Stefan, sustine ca DNA ar trebui sa fie un exemplu pentru alte tari. „Este un model pentru regiune si nu numai, pentru toata Europa, pentru ca functioneaza extrem de bine”, a aratat fostul ministru al Justitiei.
Macovei, acum europarlamentar, sustine ca repornirea DNA in timpul mandatului sau a avut loc, partial, datorita sustinerii fostului presedinte Traian Basescu, precum si datorita oportunitatilor dinaintea aderarii la UE, in ianuarie 2007. In acea perioada, Bruxelles a pus presiune pe Romania si Bulgaria sa isi modernizeze institutiile la standardele UE, presiune care a scazut dupa aderare.
Oamenii fac diferenta
In timp ce oficialii europeani tind sa puna accent pe construirea institutiilor, Macovei insista ca oamenii sunt cei care fac diferenta, atat politicieni precum este ea, cat si procurori sefi precum Laura Codruta Kovesi.
In schimb, Bulgaria nu si-a construit nicio institutie anticoruptie atat de eficienta precum DNA, desi a avut aceeasi „fereastra de oportunitati” precum Romania. In Bulgaria au fost infiintate numeroase agentii, ulterior marginalizate si, in cele din urma, inlocuite.
In luna septembrie a anului trecut, Parlamentul de la Sofia a respins infiintarea unei noi unitati de combatere a coruptiei la nivel inalt. Luni trecuta, Guvernul a lansat un proiect de lege care prevede unirea a patru agentii anticoruptie intr-un singur birou puternic.
„Analizele noastre au aratat ca, pana acum, masurile nu s-au concentrat pe oamenii aflati la putere si am realizat ca, daca reusesti sa starpesti coruptia la varf, asta va avea un efect urias asupra intregului sistem”, a declarat vicepremierul bulgar Meglena Kuneva.
Insa analistii nu se asteapta ca orice noua structura anticoruptie a bulgarilor sa aiba puterea DNA si spun ca elita politicienilor si oligarhilor continua sa actioneze cu impunitate, uneori chiar cu complicitatea unor persoane din sistemul judiciar.
„Daca nu actionam decisiv pentru a investiga si pedepsi coruptia, in special la cel mai inalt nivel, nu vom vedea nicio schimbare dramatica in cultura institutionala, asa cum s-a intamplat in Romania”, a precizat Hristo Ivanov, care si-a dat demisia din functia de ministru al Justitiei in decembrie anul trecut, in mare parte din cauza frustrarii ca Parlamentul nu pare prea interesat de reforme.
Pentru cei mai conspirationisti, secretul succesului DNA este, pe de o parte, relatia Directiei cu SRI si, pe de alta parte, mai sinistru, faptul ca a mostenit infrastructura, reteau si metodele de operare de la predecesorul SRI din era comunista, Securitatea.
Macovei si Stefan spun ca nu este nimic neobisnuit in legatura cu relatia dintre DNA si serviciile de informatii, fostul ministru precizand ca Securitatea este disparuta de mult timp, fiind desfiintata oficial in 1989.
sursa:ziare.com
