Una dintre cele mai eroice figuri ale României din secolul XX este un preot complet necunoscut de marea majoritate dintre noi. Este vorba de preotul greco-catolic Liviu Pandrea din Cluj, care a avut curajul să îi sfideze deopotrivă pe Hitler și pe Stalin. Atitudinea sa nu a rămas fără consecințe, căci preotul a trecut prin închisorile comuniste.
După eliberare, intelectualul strălucit și curajos, cu doctorat și cu studii într-unele dintre cele mai bune universități din Occident, autor al unei remarcabile traduceri a psalmilor din ebraică în română, a fost nevoit să își câștige existența ca măturător de stradă. De altfel, Liviu Pandrea a dat dovadă de o modestie remarcabilă. El a refuzat propunerea mitropolitului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, viitorul cardinal Alexandru Todea, care i-a cerut să accepte să fie hirotonit episcop. Părintele a refuzat această demnitate deoarece socotea că nu are calitățile necesare.
Fiul unui lider al românilor ardeleni
Liviu Pandrea a venit pe lume în satul clujean Aruncuta, în anul 1915, în familia preotului greco-catolic Vincențiu Pandrea. În 8 septembrie 1916, la puțină vreme după ce Armata Regală Română trecuse Carpații pentru a dezrobi Transilvania, tatăl său a fost arestat de autoritățile austro-ungare, pentru că a refuzat să iscălească o declarație de credință față de Ungaria. Documentul cu pricina fusese semnată de alți lideri ai românilor ardeleni, precum mitropolitul ortodox al Sibiului, Vasile Mangra, ori episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea.
Vincențiu Pandrea, un simplu preot de țară, a refuzat propunerea autorităților maghiare și a declarat că el este credincios în primul rând națiunii române. În consecință, a fost arestat între 8 septembrie 1916 și 10 iunie 1917 și trimis în lagărul de la Sopron, din Ungaria. De la tatăl său, Liviu Pandrea a învățat că trebuie să își apere credința cu orice preț. Iar de la mama sa, Ana-Maria Pandrea, fiica preotului greco-catolic din Cerghizel, Mureș, a învățat fidelitatea față de credința creștină. Liviu Pandrea a decis să urmeze vocația preoțească a tatălui și a bunicului său.
Citiți articolul integral pe romanialibera.ro