Palatul Parlamentului e vedeta in presa straina si la 24 de ani de la finalizare. Desi sentimentele legate de o constructie atat de vasta sunt amestecate, continua sa fie in prim plan.
Amusing Planet, un site care prezinta constructii fabuloase sau doar ciudate, dar si locuri unice din natura, s-a oprit de aceasta data asupra sa.
„In centrul istoric al capitalei Romaniei, Bucuresti, se afla colosalul Palat al Parlamentului, una dintre cele mai scumpe si extravagante proiecte arhitecturale din ultimul secol.
Privit ca bijuteria de pe coroana ambitiosului plan de dezvoltare urbana a megalomanului dictator roman Nicolae Ceausescu, dar si ca o rusine pentru cetatenii sai, palatul a fost construit cu un mare cost uman si economic”, relateaza Amusing Planet.
Pentru a-l construi, a fost nevoie de nivelarea unui deal si de stergerea de pe fata Pamantului a unei cincimi din centrul istoric al Bucurestiului, se arata in continuare. „Proiectul a consumat o treime din bugetul Romaniei pe cinci ani”, se mai precizeaza in articol, amintindu-se ca, in prezent, e cea mai vizitata atractie a Bucurestiului.
Palatul Parlamentului, scrie Amusing Planet, detine multe recorduri: este a doua cea mai mare cladire administrativa din lume, dupa Pentagon, a treia cea mai mare cladire din lume si „cea mai grea”. In plus, e si cea mai scumpa cladire administrativa din lume; costul incalzirii sale si iluminarii sale ajungand la 6 milioane de dolari pe an, la fel de mare ca al unui oras de talie medie, mai mentioneaza Amusing Planet.
„Ideea pentru Palatul Parlamentului, numit initial Palatul Poporului, s-a nascut in mintea lui Ceausescu dupa o vizita in Coreea de Nord, condusa in 1972 de Kim II-sung. Impresionat de cum omologul sau dictator construise Pyongyang, Ceausescu a inceput sa-si faca planuri pentru un palat si mai luxos, cel mai impunator din lume”, continua sursa, amintind ca Ceausescu voia ca tot ce insemna regimul socialist sa fie reprezentat aici, tot aici facandu-si planuri sa locuiasca impreuna cu Elena Ceausescu.
Sunt amintite toate sacrificiile facute de romanii de rand pentru constructia imensei cladiri, datoria gigantica pe care o avea Romania peste granite si cum Ceausescu o platea exportand mai tot ce avea Romania din agricultura si industrie, lasandu-si populatia sa flamanzeasca. Se aminteste si de faptul ca 3.000 de persoane ar fi murit in timpul constructiei palatului.
„Cel mai prost arhitect al lumii”
In articol nu este uitat nici arhitectul Anca Petrescu, numit de BBC, in 2014, „cel mai prost arhitect al lumii”. Se aminteste faptul ca aceasta nu avea decat 28 de ani cand a preluat proiectul, colaborand cu 9 arhitecti si avand 700 de subordonati care se ocupau de design.
Sunt trecute in revista dimensiunile palatului, printre care si cele 12 etaje. „Opt sunt in subteran, ultimul fiind conceput sa serveasca drept buncar antinuclear pentru familia lui Ceausescu, in eventualitatea unui razboi nuclear”, se mai arata in text, unde sunt publicate imagini atat din interior, cat si din exteriorul cladirii. Multe sunt instantanee cu detalii ce arata in toata maretia sa opulenta din palat.
In incheiere, se mentioneaza fuga si executia lui Ceausescu, care nu a mai apucat sa se bucure de palatul a carei constructie a fost finalizata in 1994, dar si faptul ca, desi gazduieste Senatul si Camera Deputatilor, precum si un muzeu, 70% din cladire e in continuare goala.
