România era până în acest an unul dintre cei mai mari producători de apă grea din lume. Uzina din județul Mehedinți, de la marginea orașului Drobeta Turnu Severin, a fost construită în perioada comunistă pentru a sprijini prezumtivele intenții atomice ale lui Nicolae Ceauşescu. Acum, ROMAG Prod, așa cum se numește fabrica care produce apa grea, este în insolvență cu datorii de peste 200 de milioane de euro.
Pentru închiderea în siguranță, din punct de vedere al mediului, a complexului unde lucrează în condiții extreme aproape o mie de oameni este nevoie de alte câteva sute de milioane de euro. Liderii sindicali ai unităţii au depus plângeri penale la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) ce vizează contractele care au dus la falimentarea unităţii.
În data de 9 august 1976 s-a produs la Uzina G a complexului nuclear de lângă Drobeta Turnu Severin prima cantitate de apă grea în România. Este vorba de apă cu o concentrație de hidrogen de 99,9% necesară în cercetarea nucleară.
După această reușită, liderii Partidului Comunist au decis ca România să producă apă grea în cantitate industrială. Urmarea a fost că în 1980 s-a înfiinţat uzina de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin, care funcţionează şi astăzi sub denumirea de ROMAG Prod. Cererea era mare: de exemplu, doar pentru pornirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă (între 1996 şi 2007) a fost nevoie de 800 de tone de apă grea. Asta în condiţiile în care producţia normală anuală de apă grea era de 100 de tone. În plus, produsul nuclear avea piață la export, multe state dezvoltând la aceea vreme centrale nucleare.
Uzină nucleară în locul unui sat ras
Generalul Stănculescu a scris că acest complex făcea parte din planul lui Nicolae Ceaușescu prin care România devenea o putere nucleară ce deținea bomba atomică. Ipoteza sa se alătură poveștilor lui Mihai Pacepa despre bomba atomică la care visa liderul PCR. De altă parte, majoritatea istoricilor consideră că totul e doar un mit lansat de generalul Pacepa pentru a-și scumpi informațiile pe care le avea despre un dictator gata să fabrice bomba atomică.
Pentru realizarea unui complex atomic destinat producerii de apă grea a fost ales Drobeta Turnu Severin. Asta pentru că era foarte aproape de Dunăre și pentru faptul că în zonă nu erau alte obiective industriale.
Imediat, decretul PCR a fost pus în aplicare. În urmă cu trei decenii, zeci de case din satul Halânga, de lângă Drobeta Turnu Severin, au fost rase de pe fața pământului în stil comunist pentru construirea uzinei de apa grea și a termocentralei de cărbuni care asigură energia în complex și în oraș.
Apa grea este moderatorul și agentul termic primar de care are nevoie Centrala Nucleară de la Cernavodă care altfel nu ar mai putea funcționa.
Cum s-a ajuns la faliment la „apa grea”
Acum uzina de apă grea, termocentrala și un institut de cercetare alcătuiesc Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN). Cu datorii de 200 de milioane de euro, guvernul a decis să închidă unitatea şi a anunţat că va cumpăra apa grea, necesară eventualei deschideri a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, din Canada, una dintre puţinele state care o mai produce.
„Pierderile nu sunt cauzate de Uzina de Apă Grea, ci de Termocentrala de Cărbuni din cadrul Regiei Autonome de Activități Nucleare. Însă, toată lumea dă vina pe Uzina de Apă. Nu se înțelege că nu de aici vin pierderile. Așa că am ajuns să fim amenințați cu închiderea”, susține liderul sindical, Florin Rogobete.
“Contracte dubioase, salarii indecente pentru directori și prime imense pe timp de criză, blocarea investițiilor la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și renunțarea multor state la tehnologia nucleară sunt câteva din motivele care au făcut ca complexul nuclear, ce aparține acum Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, să acumuluze datorii de 200 de milioane de euro ”, mai explică Florin Rogobete.
Acesta a făcut și o plângere penală la DNA Craiova. “200 de milioane sunt pierderi în urma unor investiții la termocentrală. S-au dat bani degeaba, cei de acolo continuă să aibă pierderi. Practic am fost duși în faliment din cauza lor”, se mai plânge Rogobete.
Prăbușirea financiară a complexului ar putea duce, într-un scenariu nedorit, și la o catastrofă de mediu. Doar pentru închiderea în siguranță a complexului sunt necesare vreo 200 de milioane de euro, susține și Miron Costin, președintele Blocului Național Sindical.
“Pentru închiderea planificată a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare este nevoie de o sumă lunară de 27-28 milioane euro, respectiv de o sumă totală de 200 de milioane de euro, pentru cele circa opt luni (250 de zile) necesare sistării programate a activităţii. Această sumă trebuie însă să fie securizată, deoarece Regia are datorii de peste 860 milioane lei (către aproximativ 200 de creditori), iar orice sumă care intră în conturile bancare ajunge automat în conturile firmelor creditoare”, este de părere Dumitru Costin.
Exporturile au căzut
Pe lângă apa necesară la Centrala de la Cernavodă, uzina exporta în Coreea de Sud, China, Statele Unite ale Americii si Germania.
Sucursala ROMAG mai produce și apă superuşoară, azot lichefiat, aer instrumental, apa demineralizată, apa potabilă, apa distilată şi apă industrială. Uzina de lângă Drobeta Turnu-Severin, unicat în Europa, era totodată cel mai mare producător de apă grea din lume.
“În acest moment nu se mai exportă niciun kilogram de apă grea. Producem doar pentru uzul intern. Sunt discuții pentru export, însă apa grea nu are un preț fix, când ne înțelegem cu un partener vin alții și oferă un preț și mai mic”, spune Rogobete. „Însă și aici trebuie să se țină cont că dacă va fi închisă uzina, România va cumpăra acest produs necesar la Cernavodă la un preț mult mai mare decât cel produs de noi”, mai adaugă acesta.
Soluția
În opinia liderului sindicat soluția pentru ca complexul de la Mehedinți să nu fie închis este separarea sa de Centrala Termoelectrică pe bază de cărbuni. “Eu am făcut astfel de solicitări la Ministerul Economiei, la Guvern”, susține acesta.
Locul unde este periculos să mergi singur
Complexul nuclear din sudul țării este probabil unul dintre cele mai periculoase locuri de muncă din România. În interiorul uzinei, în perimetrul de risc maxim, nu se poate intra decât cu masca de gaze la îndemână și numai după un scurt instructaj. După ce s-a trecut de poartă se circulă în sistem camarad, minimum două persoane împreună, povestește Florin Rogobete, unul dintre muncitorii de pe platformă, dar și lider sindical.
Sistemul camarad a fost introdus pentru a se evita apariția unui dezastru. “Mergem mereu în perimetrul periculos câte doi. Dacă i se face cuiva rău de la noxe, de la schimbul izotopic atunci primul ajutor îl primște de la colegul său. Plus că dacă nu are cine să intervină, se poate produce o explozie pe platformă”, ne mai explică acesta. În urmă cu zece ani, aici mureau anual până la zece angajați“, ne mai spune Rogobete.
Oamenii intră în zonele de risc, cu echipament special, cu cască de protecție și cu lampă izolante la fel ca cele ale minerilor. Este interzis consumul de alcool sau de substante interzise în perimetrul uzinei.
Cum se produce apa grea
Apa grea produsă la Drobeta Turnu-Severin este obținută din fluviu Dunărea. Apa normală conține deja o cantitate de 0,0143% de apă grea. Aceasta cantitate infimă se separă până ajunge la concentrația de uz nuclear de minimum 99,78%.
Apa Dunării trece prin mai multe etape până la produsul final: filtrarea brută, tratarea cu var și clorura ferică, pentru dedurizare și decarbonatare, decantare, filtrarea prin filtre mecanice cu cuarț, demineralizare și degazarea sub vid.
Rezultatul acestor operații cu termeni este “apa de proces”, care este apoi combinată apoi cu hidrogen sulfurat, într-un proces numit schimb izotopic. Apele folosite în producție se filtreaza și apoi se deversează în pârâul Pleșuva.
sursa: cetateanul.net
