Un manuscris vechi de aproape 400 de ani conţine reţeta fabricării celebrei ,,pietre filozofale”. Documentul, redactat de Sir Isaac Newton, este, de fapt, copia unui text conceput de un alt alchimist, în anul 1678. Până acum 80 de ani, opera s-a aflat în posesia unui colecţionar privat, însă ea a fost achiziţionată de americanii de la Chemical Heritage Foundation, care au tradus-o şi au făcut-o disponibilă pentru marele public, relatează descopera.ro
În text este descrisă modalitatea de obţinere a aşa-numitului ,,mercur filozofal”, substanţă ipotetică folosită la producerea ,,pietrei filozofale”. ,,Despre mercurul filozofal se spunea că poate fi folosit pentru a descompune metalele în părţile lor constituente. Mai apoi, acestea puteau fi reasamblate, cu scopul de a obţine noi tipuri de substanţe”, susţine James Voelkel, specialist în conservarea cărţilor rare.
Cercetătorii sunt siguri de faptul că textul a fost scris, într-adevăr, de Sir Isaac Newton. Ei refuză, însă, să creadă că savantul a folosit manuscrisul pentru a produce mercur filozofal, deoarece omul de ştiinţă englez nu se îndeletnicea, în mod obişnuit, cu activităţile tipice unui alchimist.
Din Evul Mediu şi până la sfârşitul secolului al XVII-lea, alchimiştii pretindeau că pot transforma, cu ajutorul pietrei filozofale metalele inferioare, precum fierul sau cuprul, în aur. De asemenea, era considerată şi panaceu, o licoare pentru sufletul oamenilor, care avea puterea de a vindeca bolile şi de a dărui tinereţe veşnică.
Experţii susţin că textul original a fost redactat de un chimist educat la Harvard, pe nume George Starkey, care îşi semna lucrările sub pseudonimul Eirenaeus Philalethes. Acesta este considerat a fi unul dintre primii oameni de ştiinţă americani ale căror lucrări au fost publicate.
Manuscrisul a fost vândut de descendenţii lui Sir Isaac Newton către casa de licitaţie Sotheby’s, la Londra, în anul 1936. De-abia acum, după 80 de ani de la cumpărarea lui, Chemical Heritage Foundation a făcut public conţinutul documentului. Americanii plănuiesc să introducă textul în baza de date online ,,The chemistry of Isaac Newton”, coordonată de Universitatea din Indiana.
