Moscova s-a dus în Siria pentru a debloca dosarul ucrainean şi a reuşit asta. Dacă va reuşi federalizarea Ucrainei, există şi un pericol de federalizare al R.Moldova, iar România riscă să se învecineze cu Federaţia Rusă, a avertizat analistul Dan Dungaciu, potrivit epochtimes-romania.ro.
”Distincţia dintre sud şi est ca axe de securitate, făcută de actorii euroatlantici, inclusiv NATO, a fost anulată de Rusia atunci când s-a dus în Siria, fiind cu ochii pe dosarul estic. Această dihotomie est-sud a devenit irelevantă, aşa cum s-a dovedit, de pildă, în cazul bombardării din Marea Caspică (Est) a unor ţinte din Siria (Sud). Moscova se mişcă pe acest continuum. Ea utilizează şi încurajează criza refugiaţilor sirieni pentru a obţine avantaje strategice în Europa (ridicarea sancţiunilor), intră şi acţionează în Siria pentru a debloca dosarul ucrainean şi a favoriza noi aranjamente de securitate favorabile Kremlinului”, a susţinut Dan Dungaciu, în cadrul dezbaterii ”România, pivotul euroatlantic al regiunii”, organizate de Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN).
În opinia sa, România va trebui să ţină cont de acest lucru pentru că se află la intersecţia dintre cele două axe de securitate, iar ”ce se întâmplă împrejurul ei este îngrijorător”. Preşedintele FUMN a subliniat că Rusia încearcă să obţină soluţionarea politică a conflictului ucrainean, potrivit acordului Minsk II; respectiv autonomia regiunilor separatiste şi abia apoi să accepte soluţionarea militară, respectiv redarea controlului asupra frontierei ruso-ucrainene din regiunea Donbas guvernului de la Kiev. Mai mult, prin retragerea din Siria, Moscova caută să obţină sprijinul occidental pentru impunerea unei soluţii politice autorităţilor ucrainene.
Dungaciu consideră că există pericolul federalizării Ucrainei, chiar dacă nu va fi folosit acest cuvânt, şi apoi al R.Moldova, în care ar putea fi reintegrată Transnistria. În acest sens, analistul a menţionat faptul că pentru prima dată un politician moldovean, preşedintele PSRM, Igor Dodon, îşi face deja campanie electorală în Transnistria, ceea ce ar sugera că partea ar putea să controleze întregul prin aducerea în câmpul constituţional/electoral al republicii a circa 10% de voturi proruse – voturile transnistrene. Astfel s-ar schimba raportul dintre populaţia cu opţiuni pro-est şi cea cu opţiuni pro-vest.
”Putem să ajungem să ne învecinăm cu Federaţia Rusă pe Prut, fără să ştim cum s-a ajuns la asta, şi este cea mai mare provocare de securitate cu care ne-am putea confrunta”, a adăugat preşedintele FUMN.
Pe de altă parte, analistul a subliniat că în România are loc o dezideologizare a spaţiului public, pe fundalul instalării guvernului de tehnocraţi, iar teme majore precum Brexitul, criza refugiaţilor sau Rusia nu sunt discutate de partidele politice, care nu au viziuni în acest sens, deşi ”acestea nu sunt probleme tehnocrate, ci politice în care România va trebui să se poziţioneze”.
