INVESTIGAŢII | Pe urmele armelor terorii în Europa

Piața neagră a armelor din Europa de Est alimentează terorismul în Vest, prin bande criminale care folosesc portițe legale și frontiere deschise. Arme considerate „fier vechi” sunt folosite în atacuri precum cele desfășurate anul trecut, în Franța. România are 1,25 milioane de arme catalogate ca inactive.

Drumul unor arme din perioada comunistă duce de la un site slovac la atacurile teroriste provocate anul trecut de către ISIS la Paris. Investigația noastră demonstrează că noile reglementări europene nu au reușit să oprească vânzarea de arme mortale la criminali.

7 ianuarie 2015. Islamistul Chérif Kouachi și fratele său Said transformă redacția Charlie Hebdo într-o baie de sânge. Pe 9 ianuarie, un contact apropiat al lui Kouachi, Amed Coulibaly, atacă supermarketul kosher Hyper Cacher din Paris.

Când Coulibaly ia ostatici, frații Kouachi sunt deja baricadați într-o tipografie, la nord de Paris. Vor reuși să iasă, dar vor fi împușcați mortal de către polițiști. În Hyper Cacher, un om vrea să fugă – și Coulibaly îl împușcă în spate, apoi trage într-un al doilea cumpărător. Îi ține pe ceilalți ca ostatici, sub amenințarea armei, pentru mai mult de patru ore. Cele două arme ale sale provin din Cehoslovacia comunistă – ambele sunt marca Ceska VZ 58. Una e fabricată în 1961, iar cealaltă e o versiune extra-scurtă din 1964. Aceste arme sunt considerate fier vechi, scoase din uz militar, potrivit unor documente de anchetă din Franța. Sunt într-o stare proastă – dar pot trage suficient de bine pentru a ucide. Ambele Ceska au sigiliul Kol Arms, un fabricant slovac. Una a fost dezactivată și transformată într-o armă „oarbă” în 2013, prin Kol Arms, cealaltă – un an mai târziu. Această armă are seria 63622. Cele două arme au putut fi apoi vândute la liber ca arme „oarbe” în 2014, oricui avea peste 18 ani. Apoi au fost re-activate de către un armurier din lumea interlopă.

Conform unui expert în balistică al Poliției din Paris, procesul de reactivare al unei astfel de arme este unul la îndemână, pentru că include doar reproiectarea țevii. Astfel de arme sunt disponibile on-line și prin poștă. Arma extra-scurtă costă aproximativ 500 de euro, iar cea mai lungă – între 230 și 280 euro. Mai scumpe sunt pistoalele Tokarev TT 33, care se află, de asemenea, în posesia lui Coulibaly. Acestea datează din 1951 și 1952 – și au fost transformate în arme oarbe prin Kol Arms în 2014, înainte de a fi reactivate. Acest tip de Tokarev a fost reperat în regiunea Marsilia, în octombrie 2012 și la Paris, în iulie 2014. Coulibaly mai avea încă patru bucăți în ascunzătoarea lui de la Gentilly.

Felul în care Coulibaly asamblează acest arsenal ne duce la un magazin din Slovacia și la un episod ce demonstrează superficialitatea poliției franceze.

Prima oprire: site-ul slovac

Magazinul AFG Security este situat în orașul slovac Partizanske, la două ore spre est de Viena. Magazinul este într-un subsol al unei clădiri de apartamente cu două etaje, lângă calea ferată. Un reporter Der Spiegel a putut umbla liber în zonă, dar sora i-a spus că proprietarul magazinului refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Toate celelalte solicitări de informații au fost respinse. Din acest subsol, AFG a furnizat arme oarbe unor criminali răspândiți prin toată Europa. Inclusiv unor gangsteri din Marea Britanie, unui neo-nazist din Germania și teroriștilor islamici din Franța. Armele sunt vândute „pentru distracție”, susține AFG pe site-ul său, cum ar fi înscenarea unor lupte din al doilea război mondial. De asemenea, site-ul menționează că acestea sunt ​​”arme originale, cu modificări nesemnificative”. Aceste „resturi” provin din depozite de stat, ale poliției și armatei slovace. În urma destrămării blocului comunist, mii de arme au fost vândute către companii precum Kol Arms, care au transformat armamentul în jucării.

Când armele au părăsit Kol Arms, acestea erau inofensive din punctul de vedere al legii. Dar, pentru criminali, acestea erau noua atracție de pe piață. 14.000 de astfel de arme au fost vândute de către AFG în străinătate, mai ales on-line, potrivit poliției federale germane, care are cunoștință despre 33 de investigații asupra unor clienți germani. Printr-un proces simplu, acestea pot fi convertite din nou în arme letale. Anchetatorii francezi cred că un armurier mediu cu experiență are nevoie de două ore pentru a reactiva o astfel de armă.

Clienții: lumea subterană a politicii și a infracționalității europene

Traseul armelor care a dus la magazinul slovac s-a aflat sub observație – și conversia armamentului a dus la condamnări, înainte de a fi legat de lanțul de vânzări care a condus la atacurile teroriste de la Paris.

În 2014, AFG a început să atragă atenția autorităților din Germania și Marea Britanie. Un punct de plecare a fost un pachet din Germania, destinat gangsterului britanic Alexander M., alias Smokey, un tâlhar din Londra care își ispășește acum condamnarea pe viață. Coletul conținea pistoale mitralieră de tip VZ61, cunoscute ca Skorpion. Smokey a comandat armele din închisoare, prin intermediul smartphone-ului său.

Autoritățile aveau doar pseudonimul intermediarului german care a traficat armele – Max Mustermann – pe un site de vânzări din dark net numit Agora. Comentariile de pe site-ul care-l recenzau pe Mustermann ziceau, între altele: „Prima mea alegere” și „Max este cel mai bun”. Poliția britanică și cea germană au trimis anchetatori specializați în domeniul cibernetic pentru a cumpăra astfel de arme. Numerele de urmărire ale email-urilor au dus la orașul bavarez Schweinfurt, precum și la un student de 20 de ani, Christoph K. În ianuarie 2015, polițiștii au percheziționat apartamentul său din campus și au făcut alte arestări în Europa.

Christoph K. reactiva arme cumpărate de la AFG în subsolul casei sale și le vindea pe un profit înzecit. El a primit patru ani și trei luni de închisoare. El nu era singurul client fidel al AFG. În evidențele companiei, obținute de BKA (Bundeskriminalamt – birou specializat al Poliției Federale Germane), se afla, de asemenea, Alexander R., în vârstă de 39 de ani, care a cumpărat două arme Kalașnikov și mai multe de tip Skorpion.

În Ferlach, „inima industriei austriece de armament”, el a obținut tuburi brute pentru țevi noi, cu care să reactiveze armele. Alexander R. era cunoscut pentru că făcea afaceri cu arme într-o rețea neo-nazistă conectată la organizația interzisă de extremă dreaptă Wehrsportgruppe Hoffmann. Poliția l-a arestat pe Alexander R, și i-a descoperit arsenalul. A fost condamnat la patru ani de închisoare. De după gratii, el le-a scris tovarășilor că voia să distrugă Republica Federală Germania și să-i omoare pe cei care l-au turnat. După ce-a fost eliberat, Alexander R. a cumpărat mai multe arme de la AFG. Pentru că bănuia că poliția ar ține magazinul on-line și tranzacțiile acestuia sub supraveghere, el a comandat direct la tejghea și a plătit în numerar. A fost condamnat din nou – și a făcut mai multe încercări eșuate de apeluri. Zecile de puști-mitralieră pe care le-a cumpărat nu au fost găsite nici azi. Odată ce această rută a armelor a fost stabilită în lumea subterană a infracționalității și a politicii europene, ea a început să fie folosită de către teroriști islamici.

De la neo-naziști la ISIS

În 2014, AFG vinde către un bărbat din nordul Franței prin internet – Claude Hermant, fost membru al Frontului Național, cu background paramilitar. Hermant a făcut închisoare în Congo după ce a luat parte la un puci eșuat. Ex-paramilitarul s-a ocupat de un magazin de supraviețuire aproape de Lille. Cu ajutorul companiei sale, el a cumpărat de la AFG o gamă de pistoale, pistoale-mitralieră și Kalașnikov VZ58, toate de-activate de către Kols Arms.

După atacurile teroriste de la Paris din ianuarie 2015, poliția a descins la atelierul său și a găsit arme, toate reactivate fie prin perforare, fie prin înlocuirea țevii. Printre acestea, un 15 Ceska VZ 58, un Tokarev TT 33 și muniție. Dar poliția nu a avut nevoie să căute mai departe pentru un alt VZ 58 și cel puțin încă un 6 TT 33 pe care Herman le-a comandat de la AFG. VZ58 a fost arma folosită la supermarketul cușer Hyper Cacher pentru a-l ucide pe studentul de 22 de ani Yohan Cohen. De asemenea, două pistoale Tokarev au fost găsite la locul crimei, iar alte patru în ascunzatoarea lui Colibaly din Gentilly.

Nu un dealer de arme oarecare

Dar Hermant avea o scuză. Le-a spus anchetatorilor a fost că, din 2014 încoace, el cumpăra arme cu știința Jandarmeriei Franceze, pentru a documenta un cerc de dealeri de arme. Hermant a vândut arme către Samir L., o figură din lumea interlopă din Roubaix, și a cerut contactelor sale din poliție să-l lase să vândă mai multe arme acestui individ dubios. Au fost de acord. Poliția a recunoscut că Harmant a avut un statut oficial de „informator” începând din 2013. Atunci când ofițerul de poliție însărcinat cu supravegherea lui Harmant a fost chestionat cu privire la eșecul verificării destinației finale a armelor, acesta a declarat: „Am în grijă 30 de informatori, este complicat.” Un alt client al lui Hermant era un belgian, Patrick Halluent. El era, de asemenea, pe lista clienților de la AFG, unde a cumpărat un al doilea Ceska VZ 58, care a ajuns la teroristul Coulibaly Cu toate acestea, o bucată din poveste lipsește: modul în care armele de la Hermant au ajuns de la acești intermediari la Coulibaly.

Bazarul din Balcani

Pe 23 iulie 2015, un Mercedes alb coboară din feribot și străbate orașul danez Rodby, la doar 45 de minute după ce plecase din insula germană Fehmarn. Șoferul este bosniacul Sanel H. La un control de rutină, investigatorii descoperă zece grenade de mână și 13 arme. Mașina lui este un depozit de arme. Sanel H. ia asupra lui toată vina. Nu dă informații, nume de complici sau ce intenționează să facă cu armele.

O însemnare găsită la el menționează orașul danez Aalborg, un număr de telefon și un nume – dar Sanel H. spune că nu știe nimic despre asta. Pe baza unor informații suplimentare, poliția daneză îl întreabă despre un fost ofițer de poliție din Bosnia și Sanel recunoaște că îl știe, și-l numește pe fostul polițist „un om cinstit”, care nu are nimic de-a face cu relații de arme.

Trei luni mai târziu, la granița cu Belgia, în Aachen: un comando de poliție îl arestează pe „omul cinstit”. Poliția germană primise un pont din Bosnia. Automobilul condus de fostul polițist are 25 de grenade de mână și patru mitraliere marca Zastava M 70, Kalashnikovul sârbesc. Același tip de Zastava M70 a fost folosit de către frații Kouachi în timpul atacului acestora asupra lui Charlie Hebdo în ianuarie. Un alt M70 a fost găsit în clubul Bataclan după masacrul din noiembrie. Alte trei exemplare din același tip de armă au fost găsite într-un Seat Leon folosit ca mașină de evadare de către atacatorii de la Bataclan. Toate aceste arme nu au fost traficate prin ciclul slovac descris mai sus. Erau arme active provenite din Balcani, unde Zastava a produs patru milioane de AKMS M70 – o cifră mai mare decât populația din Bosnia și Herțegovina.

Arma M70 găsită la Bataclan a fost expediată pe 26 mai 1981 la Sarajevo, pentru Forțele teritoriale iugoslave de apărare, un fel de Gardă Națională care mai târziu, după căderea Iugoslaviei, a devenit nucleul forțelor armate bosniace în timpul războiului civil din anii ’90.

Cel de-al doilea Kalashnikov utilizat la Bataclan ar putea de asemenea proveni din Balcani. Acesta era o versiune chineză Norinco a unui Kalașnikov, cu o dată de fabricație necunoscută. Astfel de arme chinezești erau echipament standard pentru forțele armate albaneze. Al treilea Kalashnikov, făcut în 1985, a venit din Bulgaria. Legat de Kalashnikov-ul folosit la Charlie Hebdo, Comisia UE pentru securitate internă (COSI) preciza anul trecut că arma ar putea proveni dintr-un depozit din fosta Germanie de Est.

Rapoartele balistice analizate de către EIC nu susțin această afirmație și anchetatorii nu au publicat dovezi în legătură cu asta, însă nu ar fi de mirare. O armă similară din fost Germanie de Est a apărut în Belgia cu câțiva ani în urmă, tipul MPKIS, care, potrivit serviciilor de informații belgiene, provenea din războiul balcanic. Kalashnikov-ul bulgăresc folosit la Bataclan ar fi putut proveni direct din Bulgaria: ca și în alte țări din fostul bloc Est-European, Bulgaria are stocuri uriașe de arme de foc inactive.

În 2008, Bulgaria a anunțat că a avut un excedent de 46.000 de arme de calibru mic. Strategia sa de a desființa aceste arme presupune în primul rând să încerce să le vândă – și ce rămâne nevândut să fie topit ca fier vechi. România a anunțat că a avut 1,25 milioane în excedent, Albania – 259.000, Serbia – 90.000, iar Bosnia și Herțegovina – 53.000. Acestea sunt doar arme din arsenalele de stat, care sunt slab păzite.

În ianuarie 2009, din depozitul militar de la Ciorogârla au dispărut 62 de arme de foc, între care pistoale-mitralieră de tip AKM-47, pistoale de instrucție de tip TT pistoale de tip Carpați și câteva baionete. Furtul se desfășurase cu cel puțin două săptămâni înainte de a fi descoperit. În urma anchetei au fost destituiți mai mulți ofițeri din cadrul Armatei și au fost arestați membrii clanului condus de Eugen Preda. Aceștia au fost condamnați ulterior pentru constituirea unui grup infracțional organizat și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. 35 de arme au fost descoperite în decembrie 2009, iar alte 15 – în ianuarie 2011. Acestea urmau să fie folosite în traficul de droguri.

Stocuri și mai mari ar putea fi în mâini private, îngropate în subsoluri: când albanezii au răsturnat guvernul în 1997, cel puțin 500.000 de arme și peste 1,5 miliarde de rânduri de muniție au fost furate în timpul revoltelor.

Astăzi există o înfloritoare piață pentru vânzarea și cumpărarea unor astfel de arme, chiar și prin bazaruri. Acestea ajung apoi în Europa de Vest, folosind autobuze și vehicule private, ale căror portbagaje nu sunt verificate. Vameșii fie nu le pot găsi, fie iau mită, după cum a demonstrat o investigație TV difuzată recent de Canal Plus. Acestea sunt metodele folosite de bosniecii arestați în Danemarca anul trecut. În BKA, biroul a confiscat 264 de astfel de arme provenite din Balcani în 2014.

Complice al teroriștilor: „Trebuia doar să spun de ce arme am nevoie”

În august 2015, cu trei luni înainte de atacurile de la Bataclan din Paris, Reda H., informator și complice al „creierului” terorist Abdelhamid Abaaoud, a declarat serviciului francez DGSI: „[Abaaoud] mi-a spus să căut o țintă ușoară, cum ar fi un concert. (…) Nu vede nicio problemă legată de obținerea armelor, ci doar să spun de ce am nevoie. Cred că aveau acces la o rețea de furnizori.”

Pentru a reduce aceste amenințări, este suficient ca Europa să distrugă întregul stoc rămas după războaiele din Balcani? Nu, spune fostul șef al departamentului de arme de foc al poliției federale belgiene, Pierre-Yves Fiévez: „Europa de Vest se va confrunta în curând cu arme provenind din Tunisia și Egipt. Ne confruntăm deja cu un val de arme provenind din conflictul din Ucraina.”

Citiți mai mult pe linx.crji.org