Pe cristoiublog.ro de luni 7 martie 2016, în aşteptarea Motivării CCR la decizia privind interceptările mă întrebam chiar din titlu:
Şi dacă alarma cu Decizia CCR anti-interceptări e o abilă Diversiune?
Chiar dacă folosind îndoiala, exprimată de semnul întrebării, ipoteza mea se întemeia pe un adevăr de tăria unei axiome:
1) Trei sferturi dintre probele din Dosarele de Corupţie de la DNA şi din cele de Crimă organizată de la DIICOT s-au bazat şi se bazează pe supravegherea tehnică făcută de SRI ca prestator de serviciu de 10 ani încoace.
2) Doar SRI are tehnica necesară şi specialişti formaţi pentru surpavegherea tehnică în cursul instrucţiei penale, care nu se rezumă – o repet, a mia oară – potrivit articolului 138 din noul CPP, la interceptări de telefoane. Ea presupune și acces la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice.
Traian Băsescu a explicat miercuri seara, după publicarea Deciziei, felul aparte în care s-a ajuns la implicarea SRI și în supravegherea tehnică. Potrivit Agerpres, care i-a luat o opinie fostului președinte:
”Decizia CSAT a fost să decidem că SRI este autoritate naţională pe interceptări legate de convorbirile telefonice. Acest lucru a fost generat de faptul că erau singurii care aveau dotarea completă, ca urmare a Summit-ului NATO din 2008.
Potrivit lui Băsescu, înainte de summit-ul din 2008 s-a făcut o dotare în ritm accelerat, pentru a putea garanta nivelul de securitate cerut de faptul că erau prezenţi liderii ţărilor membre NATO, plus şefii statelor partenere NATO. Erau 58 de şefi de stat şi de guvern la Bucureşti şi a trebuit o dotare corespunzătoare unui asemenea eveniment, care s-a făcut şi “foarte ieftin şi cu multe donaţii de la parteneri”, a adăugat Băsescu.”
DNA şi DIICOT s-au grăbit să ceară bani, specialişti şi clădiri pentru a-şi crea propriile unităţi de supraveghere tehnică. Oricît de repede le-ar veni banii, se vede și din ce spune Traian Băsescu, crearea unităţii, inclusiv procurarea specialiştilor în supraveghere, cer timp. Ideea nu ştiu cui ca procurorii să folosească tehnica SRI mi se pare o năzbîtie.
Tehnica e folosită de SRI şi la contraspionaj. Cum adică, SRI le va da procurorilor, pe bon, microfoane de maximă performanţă ca aceştia să le instaleze (cum vor pătrunde în casa suspectului?!) cît timp e nevoie de supravegherea unui suspect?!
Avînd în vedere că dotarea separată a DNA și DIICOT costă al dracului, sunt sigur că se va merge pe o unitate comună, dependentă de Ministerul Justiției sau de Parlament.
3) SRI acordă sprijin tehnic DNA de 10 ani. Chiar dacă sentinţele definitive nu mai pot fi constestate juridic, totuşi ele pot fi contestate moral şi politic ca fiind bazate pe probe procurate anticonstituţional.
De ani întregi mi se spune zi de zi că Lupta împotriva corupţiei e obiectivul numărul unu al României, temelia curăţirii mizeriei din România, temelia ridicării nivelului de trai, în fine, o chestiune de maxim interes naţional.
Eu nu cred asta.
În dese rînduri am susținut că modernizarea României nu se poate reduce la anchetele DNA şi DIICOT.
Sînt însă om logic.
Şi din această perspectivă Motivarea CCR m-a lăsat cu gura căscată.
Nu numai că un timp de acum încolo, procurorii nu se pot baza pe supraveghere tehnică – dimensiune crucială în anchetele penale moderne – dar mult mai grav, potrivit Motivării, toate dosarele pe rol sau pe cale de a fi constituite nu mai pot folosi probele din supravegherea tehnică operată de SRI.
Ce înseamnă asta?
Răspunsul e simplu.
Toate marile dosare de corupţie ale politicienilor – de la cel al lui Viorel Hrebenciuc pînă la cel al lui Marian Vanghelie – se reduc la nişte biete foi.
De ce?
Pentru că procurorii DNA, convinși de legalitatea procedurii, dar și din comoditate, s-au bazat în chip copleşitor pe probele obţinute din supravegherea tehnică. Aceste probe sub formă de stenograme, erau folosite pentru terfelirea acuzatului prin publicarea în presă. Potrivit Motivării, ele nu mai sînt probe. Ce face procurorul dacă – fără să ştie că va veni Decizia CCR – s-a bazat pe supravegherea tehnică?
Reface Dosarul?
Cu ce alte probe?
Poate obţine autorizaţie pentru noi interceptări?
Da, dar nu în speţa pentru care a făcut deja Rechizoriul acuzatului!
Sînt – sigur – sute de anchete în desfășurare şi, deci, sute de mandate de interceptare pe baza cărora SRI a făcut supravegherea tehnică pentru dosare în care suspectul n-a fost convocat încă la DNA.
Toate vor fi aruncate la gunoi.
Lupta împotriva corupţiei s-a desfăşurat de 10 ani graţie Binomului SRI-DNA.
Binomul SRI-DNA a luat sfîrşit.
Da, dar şi Lupta împotriva corupţiei în varianta de pînă acum nu se simte prea bine.
Știind aceste lucruri, nu mă așteptam la o astfel de Motivare a CCR.
E ca și cum după ce ani în șir mi s-a spus că România face parte din NATO, să mi se spună la un moment dat că n-ar fi cine știe ce problemă să facă parte și din CSI!
Judecînd după reacţia furibundă a unor ofiţeri acoperiţi, Decizia CCR n-a convenit SRI.
De ce?
Existenţa Binomului dădea SRI puterea de a-şi spune cuvîntul cu bătălia politică internă.
Despre cum erau folosite informaţiile din supravegherile făcute de SRI pentru DNA şi DIICOT am mai scris:
De la faptul că SRI ştia ce politician a urmărit pentru corupţi pînă la posibilitatea ca Informaţiile colaterale să fie folosite ca informaţii de SRI în scopuri proprii.
Dacă SRI ar fi un serviciu democratic, ar trebui să desfacă sticlele de şampanie.
De ce?
Într-un interviu acordat lui Dan Andronic în 4 iulie 2015, pentru emisiunea sa de la B1tv, Lumini și umbre, reluam una dintre tezele mele preferate, de jurnalist care pune preţ pe activitatea Serviciilor secrete ale ţării:
Implicarea în Lupta penală împotriva Corupţiei a dăunat grav imaginii SRI:
– Ați provocat emoții cu această insistență a dumneavostră pe Binomul SRI-DNA?
Cred că am provocat emoţii la noua conducere a SRI, care și-a dat seama şi din ce am scris eu – am avut şi o discuţie că această implicare la nivel de imagine a SRI care, practic, e numai de 4% în activitatea lor, dar pare de 100% – a transformat SRI-ul în miliţie economică. Eu vreau să fiu mândru de acest serviciu care se bate la contraspionaj cu cele străine, care îmi descoperă reţele teroriste, care îmi dă unanimitatea întregii clase politice. Ori, la ora actuală, eu vreau să văd un ofiţer de informaţii care, nu ştiu, filează un agent străin şi nu pe Toni Greblă. Adică, iertaţi-mă, am şi scris, eu dacă aş fi ofiţer la SRI, mi-aş da demisia. Eu vreau să fiu ofiţer SRI la nivel de FBI, şi deodată descopăr că trebuie să-l urmăresc pe Toni Greblă. Ce să spun?! Toni Greblă e greu de urmărit. Eu cred că vor renunţa la acest lucru.
Cu aproape un an în urmă, profețeam că SRI va scăpa de această dimensiune de Miliție economică.
De adăugat acestor lucruri, spuse cu un an în urmă, următoarele:
1) Implicarea în supravegherea tehnică, marcată de precizarea din Comunicatele DNA, Cu sprijinul SRI, a micşorat autoritatea Serviciului de Instituţie axată pe siguranţa naţională. Ca să nu mai spun că o parte toată lumea era atentă la implicarea SRI în anchetele penale în timp de atenția trebuia concentrată pe lupta împotriva spionilor și teroriștilor.
2) Anchetele DNA şedeau sub semnul suspiciunii că sînt din motive politice. Se şuşotea pe la colţuri despre interese politice ale SRI rezolvate de DNA.
DNA, componentă a binomului SRI-DNA, apărea ca Divizia Penală a SRI.
Toate aceste slăbiciuni sînt înlăturate prin Decizia CCR:
1) SRI rămîne să se ocupe de prins spioni şi nu corupţi.
2) Anchetele DNA sînt scutite de interpretări politice.
3) Procurorii DNA şi DIICOT vor pune osul la treabă şi se vor baza şi pe altceva decît înregistrările făcute de alţii.
Ca făuritor al sintagmei Binomul SRI-DNA ar trebui să fiu trist din cauza Deciziei CCR:Binomul SRI-DNA a murit!
O dată cu el a murit și sintagma pe care eu am inventat-o.
Ca jurnalist credincios democrației, nu pot decît să salut Moartea Binomului SRI-DNA.
Binomul SRI-DNA a murit! Trăiască statul de drept!
Sursa: cristoiublog.ro
