Andrei Eduard Burghelia, un tânăr care va susține în acest an Bacalaureatul, face o prezentare a crudei realități cu care se confruntă sutele de mii de elevi ce urmează să suțină acest examen. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, liceeanul vorbește deschis despre presiunea la care este supus de acest examen, bazat mai ales pe memorarea, adesea fără discernământ, a materiei.
Redăm integral postarea tânărului care a generat un val de reacţii împotriva îndobitocirii elevilor din România.
Sunt unul dintre tinerii care vor susține examenul de bacalaureat în anul 2016. Acel presupus ”examen al maturității” care nu face nimic altceva decât să suprasolicite elevul, forțându-l să memoreze munți de informații inutile. Sunt stresat, supărat, confuz şi nu mai fac nimic productiv pentru că învăț pentru „examenul maturității”.
Dacă în urmă cu un an mă culcam la ora 2 pentru că făceam voluntariat în diverse locuri, conduceam o afacere (Velocurier) şi un ONG (Asociația Elevilor din Constanța), acum învăț cum să evidențiez tema şi viziunea despre lume a autorului într-o opera literară sau memorez formule complicate la matematică. E frustrant, plictisitor și nu mă ajută să mă dezvolt!
Atunci mă dezvoltam în mod real: munceam, cunoşteam şi lucram cu oamenii, rezolvam probleme, învățam din greşeli, aveam responsabilități şi descopeream câte ceva nou în fiecare zi. Mai mult, asiguram un venit stabil pentru niște oameni cu copii. Pentru a învăța, am fost nevoit să renunț la activitățile care mă ajutau cu adevărat să mă dezvolt. Acum simt cum sunt spălat pe creier de tot ce memorez pentru bacalaureat, acest examen care încununează un sistem neperformant. Am lasat şcoala să mă tâmpească…
La şcoală mă plictisesc teribil pentru că scriu mult, nu sunt încurajat să găndesc critic sau să fiu creativ, lucrul în echipă este aproape inexistent, materia e stufoasă şi lucrez după nişte manuale vechi, fără grafice sau imagini reprezentative, iar limbajul este unul academic, nicidecum unul student-friendly, care să te facă să-ți doreşti să descoperi mai mult. Nu mai zic că informațiile din manualele de antreprenoriat nu sunt actualizate şi îți inhibă spiritul antreprenorial.
Prefer să citesc despre afaceri și să iau inițiativă decât să memorez niște noțiuni pe care oricum le voi uita după examen. Tinerii sunt foarte inteligenți, dar nu au fost învățați cum să-și folosească inteligența.
Bucuria cunoaşterii a fost înlocuită cu teroarea memorării.
Totuşi, dacă sunteți fani ai şcolii româneşti aşa cum este ea, haideți să vă dau căteva cifre:
– În anul 1996 s-au născut 231.000 copii. Scădem 47.000 şi rezultă numărul copiilor care au reuşit să termine clasa a 9-a: 184.000 de copii. Abandon şcolar de 20% în învățământul obligatoriu. Noi vedem doar cifre, dar fiecare caz în parte este o catastrofă;
– Copiii născuți în ’96 au dat bacalaureatul anul trecut. Dintre cei 231.000 de nou-născuți, doar 144.000 (63%) au reuşit să se înscrie la bac;
– Doar 47% (!!!) din copiii născuți în ’96 au trecut examenul de bacalaureat. 100.000 din 231.000. (sursa: Centrul pentru Politici Educaționale)O jumătate dintr-o generație are şanse minime de integrare pe piața muncii pentru că nu are diplomă de bac, iar cealaltă jumătate, deşi are diplomă de bac, nu este pregătită pentru piața muncii sau pentru viața reală. Poate am mai fi avut o mică şansă dacă orele de consiliere şi orientare profesională nu s-ar fi făcut doar pe hârtie.
Nu ştiu dacă voi avea diploma de bacalaureat anul acesta. Nu ştiu dacă mai vreau să memorez noțiuni. Nu ştiu dacă mai vreau să-mi pierd timpul la meditații. Dar ştiu că voi munci zilnic pentru a deveni antreprenorul de succes care se va implica în îmbunătățirea calității educației din România.
Pentru că o țară cu tineri prost pregătiți este o țară pierdută, iar eu vreau să rămân în țara mea.
