Aflasem târziu că Regele Mihai va fi sărbătorit la Londra în Capela Savoy a Reginei Marii Britanii cu prilejul împlinirii a 75 de ani de când Majestatea Sa a primit Ordinul Regal Victorian, în grad de Mare Cruce, ocazie prin care devenise primul suveran străin al carui blazon era aşezat în capela Ordinului. Mi-am dorit foarte mult să fiu prezent.
(…) Aşa că, după solicitări repetate la autorităţile române, m-am decis să-i scriu capelanului anglican, menţionând că ar fi un cadou minunat pentru aniversarea numelui meu. Uimirea a fost răspuns pozitiv. Capelanul însuşi mi-a confirmat că invitaţiile au fost trimise din timp, dar a subliniat „Mihai, vom găsi un loc pentru tine“. (…) Aşa că bucuria şi privilegiul de a participa la slujba de seară în prezenţa Regelui Mihai şi a Alteţelor Regale, în capela Reginei, alături de ducele si ducesa de Gloucester şi de alţi invitaţi, mi-a fost oferită nu de români, ci de britanici. (…)
Urmăriţi cu atenţie discursul lui Sir Arthur Gavin, al 675-lea Lordul Primar al Londrei, de la acea dată şi constataţi că ceea ce domnia sa rostea sunt cuvinte măreţe:
Viaţa Majestăţii Voastre coincide, în mare parte, cu istoria secolului XX şi cu bună parte a secolului XXI. Viaţa Majestăţii Voastre ar fi incredibilă dacă nu ar fi întrutotul adevărată! Dar Majestatea Voastră s-a ridicat mai presus de vâltoarea vremurilor cu o reputaţie impecabilă. Olivia Manning în primul volum al „Trilogiei Balcanice” îl descrie pe tânărul Rege, pe Majestatea Voastră, călărind prin mulţime pe un cal alb. O întruchipare a decenţei însăşi într-un ocean de violenţă şi disperare. Când războiul a îzbucnit în Europa, Regina Mamă-Elena şi Majestatea Voastră, aţi început prin a adăposti în Palatul Regal, şi nu numai evrei. Au fost între 100 şi 200 de evrei ascunşi în Palat. Am verificat cifrele. Nu este nicio exagerare. Majestatea Voastră a confirmat că la sfârşitul războiului aţi reuşit să salvaţi între 100 şi 200 de mii de evrei. Gestul este comemorat la Yad Vashem în Ierusalim. Mareşalul Antonescu şi dictatura sa n-au fost de durată, pentru că la doar 22 de ani aţi reuşit să-l convocaţi pe unul dintre cei mai de temut dictatori, la Palat, cu doar o mână de supuşi credincioşi şi să-l arestaţi. Când era condus spre locul arestării a strigat spre Majestatea Voastră «Dimineaţă veţi fi executat!» Dar nu s-a întâmplat aşa.
În câteva ore aţi închis lagărele de concentrare şi i-aţi eliberat pe evrei precum şi pe prizonierii de război ai Aliaţilor. Deşi trupele germane erau pe teritoriul României, iar România s-a alăturat Aliaţilor, aţi plătit scump pentru acest lucru. Hitler a ordonat uciderea sau capturarea Majestăţii Voastre.
Vreme de o săptămână, împreună cu Regina Mamă, a trebuit să vă ascundeţi. Aţi fost adăpostiţi de ţărani în casele lor, aţi dormit în maşină, ba chiar v-aţi ascuns după o căpiţă de fân când un convoi de germani vă căuta cu ardoare. Dar aţi triumfat. La o săptâmână, după ceea ce istoria va consemna ca lovitura de stat a Regelui Mihai, germanii au ameninţat România, iar ambasadorul lui Hitler la Bucureşti s-a împuşcat. Curajul Majestăţii Voastre n-a însemnat liniştea şi pacea, aşa cum ar fi meritat ţara pentru că Stalin era decis să nimicească România. Dar trei ani aţi rămas acolo, îndurând noi privaţiuni strigătoare la cer. S-au tăiat curentul şi apa la Palat. Palatul era ameninţat cu arma în mână, dar aţi refuzat să-l părăsiţi. În cele din urmă, comuniştii au arestat 1.000 de studenţi şi au ameninţat că îi vor împuşca unul câte unul dacă Majestatea Voastră nu va accepta să abdice. Aşadar a trebuit să părăsiţi România. Comuniştii au insistat să se întâmple totul noaptea, ca poporul să nu-şi dea seama. A urmat un drum lung, cu trenul, prin Transilvania, spre Occident. Dar vestea s-a aflat. E foarte adevărat că românii au venit în gări cu zecile de mii cântând Imnul Regal pe lângă trenul în care Vă aflaţi. Aţi părăsit ţara natală în 1947, în vreme ce se striga: «Trăiască Regele!» imn pe care îl vom auzi şi noi peste câteva minute. Au urmat 45 de ani de exil, departe de patria iubită, în vreme ce poporul a suferit cumplit sub monstruosul jug comunist. Dar până la urmă se va face dreptate! (…)
Majestatea Voastră nu aţi avut o viaţă privilegiată, în ciuda rangului oferit la naştere, ci una grea, plină de sacrificii, dar şi de decenţă şi mult curaj.
N-aţi fost doar un Rege ci un Rege măreţ. Aţi schimbat în bine cursul istoriei. În afară de cei 100-200 de mii de vrei salvaţi, datorită Majestăţii Voastre, Al Doilea Război Mondial s-a scurtat cu cel puţin 6 luni salvându-se cel puţin o jumătate de milion de evrei. Neîndoielnic, dintre noi astă seară va fi cineva care datorează viaţa sa, a familiilor şi a prietenilor curajului Majestăţii Voastre. (…)
Doamnelor şi domnilor avem alături de noi, în această seară, nu doar un Rege, ci unul dintre cei mai extraordinari Suverani din câţi au domnit vreodată. Ne bucurăm să vă avem alături de noi aici, la cină, între prieteni. Şi acum vă rog să vă ridicaţi pentru un toast în onoarea Regelui României!” (…)
Citeste mai mult: adevarul.ro
