Institutul Național „Cantacuzino” a infirmat prezența bacteriei Escherichia coli în cazul celui de-al doilea copil cu sindrom hemolitic-uremic care a murit la Spitalul „Marie Curie”, a precizat Ministerul Sănătății într-un comunicat remis, marți, AGERPRES.
„Unul dintre copii a decedat în 4 februarie 2016, confirmat cu E.coli nepatogen. Al doilea deces a survenit în dimineața zilei de 15 februarie 2016. În acest caz, Institutul Național „Cantacuzino” a infirmat prezența E.coli. Copilul din Craiova s-a prezentat cu diagnostic de invaginație intestinală în vederea unei intervenții chirurgicale. Copilul din București este diagnosticat cu infecție virală digestivă cu rotavirus. Coprocultura recoltată de la acest copil și testată la Institutul „Cantacuzino” este negativă pentru E.coli”, susține sursa citată.
Cei 10 copii internați la „Marie Curie” provin din localități diferite ale județului Argeș, au vârste diferite, cuprinse între 7 luni și 1,5 ani.
Potrivit Ministerului Sănătății, coproculturile testate la „Cantacuzino” de la ultimele trei cazuri internate la Spitalul „Marie Curie” în datele de 9 și 10 februarie 2016 au fost negative pentru E.coli, între acestea aflându-se și al doilea copil decedat.
„În ultimele 5 zile nu au mai existat cazuri de boală diareică acută complicate la copiii din județul Argeș care să fie transferate către spitalele din București”, arată MS.
„Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a luat legătura cu Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile încă din 10 februarie 2016. Au fost efectuate demersuri pentru sosirea unei echipe de specialiști ai Centrului pentru acordarea de sprijin în efectuarea investigațiilor pentru depistarea cauzelor de îmbolnăvire. De asemenea, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a instituit începând de ieri un sistem de raportare zilnică a tuturor cazurilor de diaree severă cu deshidratare a copilului cu vârsta de până la 5 ani, la nivelul întregii țări”, afirmă reprezentanții MS prin intermediul comunicatului de presă.
Din datele preliminare ale anchetei epidemiologice, MS informează că debutul bolii a avut loc într-o perioadă de 2 săptămâni, cu un cumul de 4 cazuri în datele de 31 ianuarie și 1 februarie 2016, distribuția cazurilor neindicând o sursă unică de îmbolnăvire.
„DSP Argeș a recoltat probe de apă plată, apă de rețea și lapte praf atât din comerț, cât și de la domiciliile copiilor, iar rezultatele au fost conforme, cu excepția a două probe recoltate de la domiciliul unor copii. Sindromul de deshidratare acută, consecință a manifestărilor diareice, a reprezentat un factor important în evoluția ulterioară a cazurilor, mai ales prin întârzierea prezentării la serviciile medicale în vederea instituirii tratamentelor de rehidratare. Nu toți copii au prezentat anemie hemolitică, parte componentă obligatorie a SHU”, susține aceeași sursă.
Începând de luni a fost instituit un sistem de declarare zilnică tuturor cazurilor de boală diareică severă/SHU din toate unitățile sanitare la copii sub 5 ani.
Până în prezent, din datele menționate în foile de observație, nu s-a identificat nicio legătură între cazuri.
„Referitor la ipoteza apărută în mass-media referitoare la corelarea vaccinurilor administrate copiilor și cauza îmbolnăvirilor, această eventualitate este exclusă din următoarele considerente: copiii au vârste diferite, între 5 luni și 1 an și 7 luni, doar doi fiind vaccinați în luna ianuarie (unul cu vaccin hexavalent și altul cu ROR). Din loturile de vaccin administrat în județul Argeș au fost vaccinați și copii din alte județe. Nu există nicio informație de natură științifică privind asocierea dintre vaccin și SHU”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, rezultatele testelor și probelor efectuate zilnic în saloanele din Spitalul de Pediatrie din Pitești atestă faptul că nu există focar de infecție în acest spital.
În ultimele 5 zile, niciun copil din județul Argeș sau din alte zone ale țării nu a mai fost raportat cu boală diareică gravă.
„Ancheta epidemiologică va continua pentru a verifica posibilitatea existenței altor surse de alimente de origine animală (produse lactate nepasteurizate, carne de vită) care ar putea fi sursa îmbolnăvirii”, se menționează în același comunicat.
