În scandalul așa-ziselor „lucrări științifice” scrise de către condamnații din închisori, Consiliul Superior al Magistraturii vine cu o propunere inedită: desemnarea unui supraveghetor „științific” în penitenciar.
Rolul acestui supraveghetor ar fi să se asigure că persoana condamnată care elaborează o „lucrare științifică” chiar depune efort intelectual propriu, consultă bibliografia pe care susține că o are în vedere la elaborarea lucrării și, în cazul tehnoredactării lucrării, are într-adevăr cunoștințe de tehnoredactare.
Ministerul Justiției versus Consiliul Superior al Magistraturii
În chestiunea zilelor scăzute din pedeapsă în cazul condamnaților aflați în penitenciare care elaborează și publică „lucrări științifice”, CSM se află în opoziție cu ministrul Justiției, Raluca Prună. Astfel, în timp ce ministrul Prună a anunțat că va face demersuri pentru a abroga prevederea legislativă privitoare la scăderea unor zile de închisoare pentru muncă intelectuală, Consiliul Superior al Magistraturii susține că prevederea trebuie să rămână în vigoare, dar să fie aplicată mai strict.
Dar cum anume ar vrea CSM să se aplice această prevedere? Consiliul a emis un set de norme de aplicare a acestei prevederi încă din toamna anului trecut. Setul de norme a fost trimis, cu titlu de recomandare, și Ministerului Justiției.
Noutatea CSM: supraveghetorul dedicat lucrării științifice
Conform unui răspuns primit de la CSM la solicitarea CRJI, o normă esențială pentru ca activitatea de elaborare a unei „lucrări științifice” în penitenciar să se desfășoare corespunzător este apariția unui supraveghetor dedicat acestei activități. Iată ce propune Consiliul Superior al Magistraturii: „comisia (de selecționare și repartizare la muncă, din penitenciar – n.r.) desemnează o persoană care va asigura supravegherea persoanei private de libertate pe perioada realizării lucrării științifice, în vederea evidențierii activității zilnice a acesteia.”
Așadar, CSM cere apariția unui gardian „științific”. Dar ce ar trebui să facă, practic, acest gardian „științific”?
Supraveghetorul trebuie să aibă cunoștințe de tehnoredactare
În primul rând, gardianul „științific” va trebui să verifice inclusiv dacă persoana condamnată știe să folosească tastele pentru a scrie: „În situația în care persoana privată de libertate urmează să-și tehnoredacteze personal lucrarea, vor fi verificate și cunoștințele de tehnoredactare ale acesteia.”
Practic, în viziunea CSM, gardianul „științific” îl va supune la o probă de tastare pe condamnatul care a primit aprobare să elaboreze o „lucrare științifică” pe care să și-o tehnoredacteze. E limpede, deci, că gardianul „științific” trebuie să aibă, la rândul lui, „cunoștințe de tehnoredactare”.
Supraveghetorul ține evidența surselor bibliografice
În al doilea rând, gardianul „științific” are un rol și în verificarea surselor bibliografice: „în cazul în care persoana privată de libertate, în procesul de elaborare a lucrării științifice, va aloca timp consultării de materiale bibliografice, documentării din diverse surse, acest lucru trebuie constatat, eventual printr-un proces-verbal, de către persoana desemnată cu supravegherea.”
Astfel, gardianul „științific” al condamnatului ar trebui să joace și rolul unui asistent al „omului de știință” și, „eventual printr-un proces-verbal”, să consemneze sursele bibliografice consultate de către deținut. Cum sursele bibliografice consultate trebuie să fie relevante pentru subiectul „lucrării științifice”, se poate trage concluzia că gardianul „științific” trebuie să fie competent în domeniul respectiv pentru a putea evalua valoarea surselor bibliografice.
Paginile lucrării, numărate și fotografiate zilnic
În al treilea rând, gardianul „științific” trebuie să numere zilnic paginile scrise de către deținut: „persoana desemnată cu supravegherea ține evidența zilnică a paginilor scrise de către deținut (în acest sens, va fotocopia materialele redactate de deținut la sfârșitul unei zile de lucru sau va imprima materialul în cazul în care lucrarea este scrisă electronic).”
Prin această din urmă sarcină, gardianul „științific” va pune la dispoziția penitenciarului un exemplar al „lucrării științifice” înainte ca aceasta să fie publicată, astfel încât exemplarul gardianului să poată fi comparat cu forma publicată. Pentru această atribuție de serviciu, gardianul „științific” nu are nevoie de calificări speciale.
CSM nu precizează ce competențe să aibă gardianul „științific”
Ce nu precizează CSM, însă, în setul de recomandări pentru urmărirea „oamenilor de știință” din spatele gratiilor, este dacă penitenciarele trebuie să angajeze personal specializat pe post de gardieni „științifici” și care să fie calificările acestor supravaghetori. Consiliul Superior al Magistraturii nu particularizează nici dacă un gardian „științific” poate supraveghea mai mulți deținuți simultan sau fiecare astfel de supraveghetor trebuie să se ocupe de un singur deținut care elaborează „lucrări științifice”.
Toate propunerile CSM pot fi consultate în documentul alăturat.
sursa: linx.crji.org
