Deasupra containerul de la intrarea în Club Colectiv se cască două găuri negre, descrie tabloul post dezastru siteul activenews.ro. Ca două carii în zidul plin de funingine. De jurul împrejurul uneia a rămas spuma poliuretanică ce fixa ventilatorul. Erau două, montate pe zidul ce dă în curtea interioară a fabricii Pionerul. Alimentarea lor se făcea prin niște cabluri electrice, ce șerpuiau de-a lungul pereților exteriori și pe acoperișul containerului vopsit în portocaliu. Așa se asigura ventilația în clubul cu o suprafață de 425 metri pătrați.
„Câți oameni să fi încăput înăuntru?”, se întreabă unul dintre polițiștii care păzesc acum intrarea în club. Vorbim despre șocul printre care au trecut colegii lor, ajunși aici în acea seară, despre starea presei și despre tentațiile ce corup tânăra generație. Polițiștii stau și veghează ca nimeni să nu se apropie de banda alb-roșie, ce marchează locul faptei. N-avem voie să facem fotografii. N-avem nevoie să facem fotografii. Ceea ce trebuia să rămână fixat în imagini, ca probă, se afla de cealaltă parte a clădirii, pe peretele dinspre o stradă rămasă nepăzită.
Din patru ventilatoare, doar două sunt probe
Tipul de artificii folosite în a doua jerbă, distanța dintre buretele de pe stâlp și cel de pe plafon, compoziția buretelui de pe plafonul sălii (ce avea o grosime de doar 30 mm) și ventilatoarele din Club Colectiv sunt cheile acestui dosar. Cu ajutorul ventilatoarelor s-ar putea explica (sau nu) propagarea rapidă a incendiului, dar și efectul de „explozie” din timpul acestuia, cel despre care povestesc martorii.
Ȋn Club Colectiv erau 4 (patru) ventilatoare: două de inducție, care introduceau din exterior aer curat, și două de extracție, care evacuau aerul viciat. Ȋnăuntru se fuma. Pe peretele aflat în stânga scenei, chiar pe aceeași parte cu ieșirea din club, sub tavanul fals, din șipci de lemn, era montat un tub metalic, prevăzut cu guri de aerisire. Șapte la număr.
Conform declarațiilor lui Anastasescu George-Alin din dosarul cauzei, „ventilatoarele de la intrare sunt de inducție”. Adică, introduceau aerul curat. Așa s-ar putea explica orientarea incendiului spre zona stângă a tavanului, unde se aflau și gurile de aerisire. Focul se extinde spre zone prielnice, unde există surse de alimentare.
Pe peretele de vizavi, aflat în dreapta scenei, erau amplasate celelalte două ventilatoare, de extracție. Montate în perete, pe transversala unui tub prevăzut cu grilaje la ambele capete, ventilatoarele erau situate de o parte și de cealalta a tavanului fals, din șipci de lemn.
Ȋn ziua de 16 decembrie, ziarul hunedorean „Gazeta de dimineață” anunța că la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani, „cercetătorii au analizat și ventilatoarele din clubul Colectiv. Două ventilatoare ce au fost montate la clubul Colectiv din Capitală au ajuns, la începutul lunii noiembrie, la Petroșani și au fost analizate în laboratoarele institutului. La Colectiv erau patru ventilatoare. Două dintre ele introduceau aer curat în club, celelalte două evacuând aerul viciat din incintă. Doar două din aceste echipamente au rezistat incendiului – este vorba de cele din exterior – specialiștii institutului făcând tot felul de determinări pentru a stabili debitul de aer, în încercarea de a vedea dacă toate cele patru ventilatoare erau în funcțiune sau unele dintre ele erau oprite.”
Cu alte cuvinte, specialiștii INSEMEX nu au avut acces și la ventilatoarele de extracție, amplasate pe perete exterior al clădirii, pentru că acestea nu ar fi „rezistat incendiului”. Fotografiile pe care ActiveNews le-a realizat recent la fața locului indică însă contrariul: ventilatoarele „au rezistat” și sunt acolo în continuare.
Citiți continuarea pe activenews.ro
