De-a lungul istoriei recente au avut loc numeroase comploturi, organizate la nivelul conducerii politice ale unor ţări puternice cum sunt Statele Unite ale Americii sau Federaţia Rusă (fosta Uniune Sovietică). Aceste acţiuni nu au vizat doar destabilizarea politică a acestor naţiuni, ci şi manipularea opiniei publice, cu scopul de a o îndrepta într-o direcţie sau alta.
În jurul acestor conspiraţii au fost concepute teorii, unele dintre ele demonstrate, altele mai puţin. Iată care sunt cinci dintre cele mai importante teorii ale conspiraţiei, care, într-un final, s-au dovedit a fi adevărate:
5. Spionul sovietic din Congresul American
În anii ’80, în SUA, printre teoreticienii conspiraţiei exista opinia generală conform căreia toate problemele statului erau provocate de către comunişti. Încă din anii ’50, cel mai cunoscut dintre teoreticieni, Joe McCarthy, susţinea că în Congresul American se aflau persoane cu concepţii de extremă-stânga. Cu timpul, opinia publică a început să-l blameze pentru afirmaţiile făcute, însă noi dovezi pareau să-i dea dreptate lui McCarthy.
Încă dinainte ca teoreticianul american să-şi susţină părerea, în Congresul American a fost admis democratul newyorkez Samuel Dickstein. Acesta a activat ca agent secret al NKVD-ului în perioada cuprinsă între Marea Criză economică din anii 1929-1933 şi până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. Deşi era cunoscut faptul că Dickstein activa ca spion, el nu a fost pedepsit, ba mai mult, a muncit ca avocat în cadrul Curţii Supreme de Justiţie din New York până la moartea sa, în 1954.
4. Războiul din Golf a fost argumentat pe baza declaraţiei unei fetiţe kuweitiene
În vara anului 1990 , trupele lui Sadam Hussein invadau Kuweitul, motivându-şi intervenţia prin faptul că inamicii atacaseră provincia petrolieră irakiană Rumaila. În luna august a aceluiaşi an, SUA decide să sprijine Kuweitul, intervenind în conflict, deşi opinia publică americană nu era întru totul de acord, până într-un anumit moment.
Pe 10 octombrie 1990, pe posturile de televiziune din SUA era transmis testimonialul în faţa Congresului Drepturilor Omului a unei fete pe nume Nayirah. Ea descria oficialităţilor situaţia deplorabilă din Kuweit, făcând referire, în mod special, la atrocităţile provocate de armatele irakiene pe teritoriul ţării sale natale. Ulterior, s-a dovedit că Nayirah (a cărui nume nu a fost dovedit niciodată) era de fapt fiica ambasadorului Kuweitului la Washington şi, mai mult decât atât, discursul ei era rezultatul colaborării dintre Grupul Kuweitienilor Liberi, firma americană Hill&Knowlton şi vicepreşedintele Congresului Drepturilor Omului, americanul Tom Lantos.
Citiți articolul integral pe descopera.ro
