Cei mai mulţi dintre politicieni își amintesc de cei 4 milioane de români doar în campaniile electorale, atunci când merg înspre ei, cerșindu-le votul, punctează un reportaj publicat de activenews.ro. Promiţând. Minţind. Vorbindu-ne apoi nouă, celor rămași în ţară, despre cum contribuie la prosperitatea naţională cei plecaţi la muncă afară. Despre banii trimiși de ei. Despre „civilizarea” lor în occident. Despre puţinele exemple ale românilor care reușesc să se descurce, pe cont propriu, printre străini. Iar noi ne amăgim și îi credem, perpetuând visul. Pentru că habar n-avem câte lacrimi și câtă umilinţă îndură românii care muncesc pentru străini… Tragedia lor nu ajunge până la noi, acasă, pentru că ea nu se tranzacţionează prin Western Union.
Sclavi sub soarele Italiei, pentru 2 euro/oră
Câmpurile din Puglia, Sicilia și Langhe sunt pline de muncitori africani și marocani, polonezi și români, bărbați și femei, care muncesc sub soarele dogoritor. Fără pauză și fără apă. Sunt sclavi ai epocii moderne.
Ȋn Puglia, de pildă, în 2013 erau înregistraţi oficial 11.204 de lucrători din România. Prin comparaţie, 3.803 erau bulgari și doar 2948 din țări africane (Maroc, Mali, Tunisia, Ghana, Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Senegal, Guineea și Nigeria).
Un jurnalist de la cotidianul italian „Avvenire” a fost, reporter sub acoperire, pe una din plantaţiile unde sunt folosiţi imigranţi. Acolo muncesc, cot la cot, africani, români, bulgari. „A fost un sezon extrem de fierbinte. Ȋn două săptămâni, recolta a ucis deja patru muncitori: doi africani, un român și o italiancă”, consemnează jurnalistul italian, într-un reportaj publicat săptămâna trecută.
Românii trudesc și pe câmpurile din Nardò (provincia Lecce), unde culeg roşii și pepeni verzi. Ziua de lucru începe înainte de ivirea zorilor, cu caporalul care formează echipele: între şase şi zece persoane, în funcţie de cerere. Cei aleși pleacă pe câmpuri, înghesuiţi în autoturisme şi microbuze.
Munca începe devreme, în jurul orei 5:00, pentru a se profita de orele mai puţin fierbinţi ale zilei. Dar la ora 10:00 dimineaţa, arșiţa deja devine insuportabilă. În mod normal, în agricultură sunt prevăzute pauze pentru perioada cea mai caldă a zilei. Pentru a optimiza timpii şi costurile, muncitorii agricoli sunt obligaţi însâ să lucreze în ritmuri epuizante şi în condiţii extrem de grele.
Pentru că sunt comunitari, românii sunt dublu penalizaţi
Pe câmpurile de lângă Nardò muncesc mii de lucrători proveniţi din Sudan, România și India. Sunt exploataţi, pentru a culege roşiile, pepenii verzi şi căpşunile ce ajung pe mesele italienilor, dar și în super-marketurile din întreaga Europă.
Potrivit estimărilor observatorului Placido Rizzotto de la sindicatul Flai-Cgil, circa 400.000 de lucrători (din care 80% străini) se confruntă cu fenomenul muncii la negru. Sunt lucrători în acord, subplătiţi şi exploataţi. Constrânşi să trăiască în case abandonate şi dărăpănate, aproape întotdeauna fără curent, apă potabilă şi servicii igienice.
Lucrătorii sunt cu precădere tineri care, înainte de a începe să lucreze în agricultură, se bucurau de o sănătate bună, averizează Asociaţia „Medu – Medici pentru drepturile omului”, în raportul „Terra Ingiusta” publicat în aprilie a.c.. „Principalele patologii, legate de sistemul osteo-muscular, digestiv şi al aparatului respirator, s-au dovedit a fi, în multe cazuri, legate de condiţiile grele de muncă de pe câmpuri şi de situaţiile critice de precaritate socială, locativă şi igienico-sanitară”.
Citiți continuarea pe activenews.ro
