Norvegia a avertizat că va trimite înapoi în Rusia cei 5.500 de imigranţi care au intrat în ţară în cursul anului 2015, pe biciclete, prin punctul de frontieră Storskog, informează publicaţia britanică The Guardian, citată de Mediafax.
Aproximativ 5.500 de imigranţi, majoritatea dintre aceştia refugiaţi sirieni, au intrat în Norvegia prin punctul de frontieră cu Rusia, Storskog, în cursul anului 2015, profitând de lipsa unei reglementări în ceea ce priveşte traversarea graniţei dintre cele două state: în timp ce Rusia nu permite persoanelor să traverseze graniţa pe jos, iar Norvegia nu acordă acces pe teritoriul său călătorilor din autovehicule care nu au documente valabile, trecerea frontierei pe bicicletă este permisă în ambele state.
Sylvi Listhaug, desemnat primul ministru al Imigraţiei în Norvegia, în luna decembrie, care a promis să reducă fluxul de imigranţi, a declarat că toţi cei care au intrat în ţară prin punctul de trecere Storskog fără vize valabile vor fi trimişi înapoi în Rusia, potrivit site-ului The Local.
Directoratul poliţiei naţionale norvegiene a încercat să evite o astfel de decizie – de a trimite refugiaţii înapoi în Rusia pe bicicletă, dar că a solicitat „colectarea bicicletelor abandonate după traversarea graniţei pentru a fi folosite de refugiaţi în cazul în care vor fi trimişi înapoi în Rusia”, a declarat un oficial al poliţiei, Jan Erik Thomassen, pentru postul NRK.
În timp ce sute de mii de refugiaţi au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană (peste 900.000), un număr mic de imigranţi au ales să parcurgă ruta artică, spre Norvegia, care este un stat membru al zonei Schegen, prin Rusia artică.
De regulă, ei obţin vize pentru Rusia în Damasc (Siria) sau în Beirut (Liban) – unii au mers atât de departe încât s-au înscris la universităţi din Rusia pentru a obţine vize de studenţi -, apoi au zburat către Moscova şi au luat un tren către Murmansk. De acolo, mai au mai avut de parcurs aproximativ 210 kilometri până la frontiera cu Norvegia, unde erau plasaţi în tabere de refugiaţi.
Deşi companiile ruse solicită câteva sute de dolari pentru o bicicletă, ruta este cu mult mai ieftină decât cea propusă de traficanţi pe Marea Mediterană (între 1.200-1.500 de euro).
Cele două ţări au început să-şi plaseze imigranţii între ele din noiembrie, de când Norvegia a declarat că va trimite solicitanţii de azil cu permise de şedere în Rusia, dar Rusia a refuzat să-i primească înapoi.
Svetlana Gannuşkina, un activist al imigraţiei, a spus că sirienii care vor fi trimişi în Rusia nu vor fi deportaţi, dar există şanse mari să nu primească azil. Din cei 12.000 de refugiaţi sirieni care se află acum în Rusia, 2.000 au primit un azil temporar pe o perioadă de un an, iar 2.000 au primit permis legal de şedere.
Ea a precizat că Rusia a acordat azil permanent doar pentru 790 de oameni, dintre care doi sunt sirieni. „Ce înseamnă 790 de oameni pentru Rusia? O clădire de apartamente”, a reclamat Gannuşkina.
