Jan Simonsen critică serviciile de protecție a copilului din Norvegia, dar argumentele aduse sunt, la rândul lor, criticabile.
Politicianul norvegian Jan Simonsen, fost membru al Parlamentului, critică poziția oficială a Ambasadei Norvegiei la București, cu privire la preluarea de către stat a copiilor familiei Bodnariu, și o descrie ca fiind inexactă și incorectă.
Simonsen spune că, în fiecare zi, 3-4 copii sunt luați de la părinții lor și plasați în familii surogat. El reproșează Ambasadei, că, indirect, acuză părinții de rele tratamente în condițiile în care aceștia „au prea puține mijloace să se apere”, informează Prague Post.
Politicianul citează din dr Åge Simonsen, care a concluzionat că majoritatea preluărilor de copii s-au bazat pe opinia subiectivă a asistenților sociali.
El mai citează avocata Thea Totland care spune că a observat în ultimii ani din ce în ce mai multe cazuri în care nu este deloc evident că părinții sunt incapabili să poarte de grijă copiilor, ci sunt judecați pe baza „opiniei (asistenților sociali, n. red) și a unor standarde pe care mulți nu sunt capabili să le atingă”. Mulți avocați norvegieni, care nu sunt numiți în text, ar fi de acord cu această evaluare.
În sfârșit, Simonsen face referință la Marianne Skånland, considerată ca fiind probabil persoana care a monitorizat pentru cel mai mult timp serviciile de asistență socială pentru copii (Barnevernet). Skånland citează într-un articol 69 de exemple de motive pentru care copii au fost luate de la părinții lor, dintre care Simonsen reține 5:
- mama nu a făcut o omletă bună și nu a tăiat pâinea în felii destul de subțiri;
- copilul se uită foarte atent la străini, semnalând că nu este atașat de mamă;
- copilul se uită în direcția nepotrivită când tatăl îl spală;
- mama o lasă pe bunică să îi ducă pe copii la și de la psihoterapie, semnalând că pune interesele sale mai presus de cele ale copilului;
- bunica vrea să își îmbrățișeze nepotul, creând, astfel, un atașament excesiv.
Citiți articolul integral pe politicscan.ro.
