Mesele familiei Ceauşescu nu erau încărcate de mâncăruri rafinate, gusturile cuplului dictatorial fiind orientate către meniurile tradiţionale chiar şi în noaptea de Revelion. Sarmalele și țuica de prune erau neplisite de pe masa lui Ceaușescu.
„Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu aşa-zisele rafinamente de la mesele Ceauşeştilor, chiar dacă şi ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau”, povesteşte fiica lui Marin Ceauşescu (fratele mai mare al fostului lider comunist), în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”.
Ei mâncau mâncăruri tradiţionale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Dacă lipseau era vai şi-amar!”
„Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, se mai bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”, mai spune ea.
Meniul se întocmea de regulă cu o seară înainte, bucătăreasa pregătind mâncare pentru 8-15 persoane. Cele mai cerute erau ciorbele acrite din belşug, fripturile la grătar şi prazul umplut cu carne. Cât despre cei doi câini, Corbul şi Sarona, şi aceştia se puteau bucura de talentul de bucătăreasă al Irinei Sava. Dacă dimineaţa mâncau cremvruşti, la prânz puteau „servi” budincă de brânză cu spaghete, legată cu zece ouă, sau carne de vită cu zarzavat.
“Mulţi oameni chiar credeau atunci că Ceauşescu merită tot ceea ce este mai bun prin gospodării: şunculiţe proaspăt afumate, cârnaţi condimentaţi, carne de porc, brânzeturi şi îi trimiteau pachete lui Ceauşescu”, spune ea.
Citiți continuarea pe gandul.info