”În această lume nimic nu este sigur, cu excepţia morţii şi a impozitelor”, aşa sună celebrul motto al lui Benjamin Franklin.
Potrivit descopera.ro, care citează prestigioasa revistă IFL Science, mai jos găsiţi rezultatele a cinci cercetări biochimice, medicale, genetice, sociologice şi psihologice, unele de-a dreptul uimitoare, despre moarte şi procesul de după:
1. Descompunerea trupului omenesc miroase (bolnăvicios) de dulce
Este greu de descris a ce miroase moartea, dar cei mai mulţi oameni sunt de părerea că miroase urât. Mirosul de descompunere a coprului uman este, de fapt, foarte complex, el implică peste 400 de compuşi chimici volatili.
Un studiu recent a constatat că deşi mulţi compuşi chimici sunt comuni atât pentru animale, cât şi pentru oameni, ar putea exista cinci esteri (compuşi organici care reacţionează cu apa pentru a produce alcooli şi acizi) care sunt unici pentru om, dar sunt produşi şi de fructe atunci când sunt în proces de putrefacţie. Cei familiarizaţi cu mirosul de descompunere a corpului uman, cum ar fi specialiştii din medicină legală sau antreprenorii de pompe funebre, raportează adesea un miros „bolnăvicios de dulce” când au fost rugaţi să descrie cadavre.
2. Unghiile şi părul dvs. nu vor continua să crească
Este posibil să fi auzit că unghiile şi părul uman continuă să crească, cel puţin pentru un timp, după ce mori. Fals! Adevărul este că corpul uman, de fapt, se micşorează din cauza deshidratării, ceea ce face ca unghiile şi părul să arate mai lungi.
3. Lungimea telomerilor ne poate prezice durata de viaţă
Pentru o lungă perioadă de timp se credea că celulele noastre ar putea fi nemuritoare şi că, în condiţiile de mediu corecte, s-ar putea conserva pentru totdeauna. Dar, aşa cum a fost descoperit în 1961, celulele nu sunt nemuritoare, ele se mai pot divide de 50 – 70 de ori şi se opresc. Un deceniu mai târziu, o mouă ipoteză a fost lansată: telomerii, secvenţe de ADN de la capetele cromozomilor, se scurtează cu fiecare diviziune, iar atunci când acestea ajung a fi prea scurtă, diviziunea celulară se opreşte şi celulele mor.
De atunci, au existat păreri că lungimea telomerilor ar poate fi utilizată pentru a prezice durata de viaţă, şi nu doar la oameni. Cu toate acestea, nu toate activitatile de cercetare confirmă această teorie şi nu este încă clar dacă scurtarea telomerilor este cauza îmbătrânirii sau doar e un simptom.
4. Frica de moarte scade cu vârsta
Pare contra-intuitiv să crezi că frica de moarte scade pe măsură ce îmbătrânim, dar studiile realizate în Statele Unite ale Americii au demonstrat acest lucru. Un studiu a constatat că oamenii de 40 şi 50 de ani şi-au exprimat o frică de moarte mai mare decât persoanele de 60 şi 70 de ani.
Un alt studiu a constatat că oamenii ajunşi la vârsta de 60 de ani au raportat mai puţină frică de moarte decât persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 50 de ani, şi mai puţin chiar ca cei de 18 – 25 de ani. Un alt studiu a constatat că, după vârsta de 20 de ani, frica de deces a participanţilor a avut tendinţa să scadă, cu vârsta.
5. Gândurile despre moarte ne formează prejudecăţi.
”Gândul despre propria moarte vine din interior. Notează ce crezi şi asta ţi se va întâmpla, dacă te consideri mort, vei muri fizic”. Acestea sunt instrucţiunile care au fost date miilor de oameni care au participat în mai mult de 200 de studii, în ultimii 25 de ani.
Rezultatele sugerează că gândurile despre moarte, în comparaţie cu gândurile despre lucruri mai banale sau chiar alte surse de anxietate, îi schimbă: pe oamenii rasişti îi fac mai toleranţi, mai aspri în ce priveşte prostituţia, mai puţin dispuşi să consume bunurile străine.
Gândul la moarte îi face pe oameni să-şi dorească să aibă mai mulţi copii şi să-şi numească copii cu propriul nume. Cu alte cuvinte, gândul la moartea ne face, pe noi oamenii, să ne dorim o nemurire simbolică. Există unele dovezi că, în faţa morţii, oamenii mai puţin credincioşi sunt mai dispuşi să creadă în Dumnezeu şi în viaţa de după moarte, mai scrie descopera.ro
