”Pe final de an Victor Ponta a ieșit din carapace. A avut citeva apariții în public. Nu prea-l invită nimeni la tv, nu mai sar gazetarii care rezemau pînă de curînd ușa cancelariei sale de la Palatul Victoria. Nu i se mai cer interviuri și declarații. Mi-l amintesc cînd apărea pe holurile Palatului Parlamentului gardat de o ciurdă de gazetărițe drăguțe care săreau sprintene să-l întrebe diverse. Cum le privea de sus, le dădăcea, le ironiza, le obraznicea, le explica, sărăcuțele, ce nu știau… Era ceasul lui fericit, se bucura ca un copil. A fost satisfacția nr 1 a mandatului lui de premier.
Dacă mass-media nu se mai intereseaza de el, s-a băgat singur în seamă în săptămîna Crăciunului. Lumea s-a tras pe la casele ei – să taie porcul, să primească cetele de colindători, să se uite la televizor – distracția absolută în țările sărace. Ponta, pe această penurie de subiecte, a ținut afișul. S-a lansat intr-o ofensivă de imagine pe ultima sută de metri a anului nefast pentru, el cînd a pierdut șefia PSD și a guvernului. 2015 e anul cind cariera lui s-a făcut praf.
A devenit brusc nestîmpărat. 1/ S-a văzut cu miniștri cabinetului său la un local de lux, intilnire care unora li s-a părut o conspirație anti PSD. 2/ Apoi l-a atacat la baionetă pe Iohannis că ar călca pe cadavre ca să aibe guvernul lui. Ponta a părut că și-a regăsit suflul. Timpenii d-astea spunea adesea cînd era premier și șef de partid. Acum este un „fost” care are nostalgia gloriei de altadată. Dar acum nu mai are consilieri gros plătiți să îl scoată basma curată din orice rahat se bagă singur. Nici cohortele de jurnaliști gata să îl trateze ca pe un zeu, să îi sară in ajutor contracost firește. Și mai ales să sară la beregata adversarilor la un ordin al lui – Șo pe ei! În televiziuni nu mai zice nimeni o vorba bună despre Ponta. Pe acolo moderatorii au intors armele și-și caută alți stăpîni. 3/ Ponta s-a dus la TG Jiu unde, întrebat din sala dacă va candida a zis că – Da, dacă va fi pus pe liste ! A aruncat mîța în curtea lui Dragnea&Co 4/ În fine, a anunțat că își face o fundație, știre care a făcut valuri mari în PSD. Dragnea a interzis membrilor PSD să facă parte. Punct.
Agitația asta spune ceva anume!? Spune doar atît – că Ponta ca întotdeauna nu știe ce vrea. Se răsfață cu gindul de a părăsi politica, de a da consultanță, de a ține conferințe pe mapamond, de a călători departe de zgomotul și furia de la București. Pe de altă parte îi lipsește mult politica. Sentimenul puterii, că face jocurile, că de el depind destinele multor oameni! Să te vezi cu șefi de stat, să te pozezi cu ei. Să fii la per tu cu președinți și premieri, cu cei mai puternici oameni din lume, e ceva. Să îi suni la telefon și să-ți răspundă. Acum s-a lăsat tacerea, e ignorat. Bucuria de a fi lingușit, slugărit, anturat n-o mai are. Respectivii fideli au dispărut în ceață. Listă este lungă și plină cu nume tari. S-au dus, își văd de interesele lor. Follow the money! ce să facă și ei !? Schimbă taberele precum cămășile. Părăsit, lăsat singur, Ponta nu se simte prea bine. .
Anonimatul e o povară grea dupa ce ai gustat din mierea puterii. Acum mai nimeni nu il mai bagă în seamă și Ponta suportă greu. Cabinetul nr 1 din Palatul Victoria îi lipsește cel mai mult. Unde au dispărut partizanii, oamenii de partid îndatoritori, cocoșații de respect șlefuitorii clanțelor, pupincuriștii, mîncătorii de rahat pe seama dușmanilor, buldogii gata să-și apere stăpînul – unde sunt !? Dar mai are nevoie de ei!? Se plînge de mizeria, de caracterul oamenilor care atunci cind ai căzut de sus uită și cum te cheamă! Se plinge de ingratitutinea celor mai apropiați colaboratori, de cei care i-au întors spatele după ce a demisionat. El credea că era admirat pentru calitătile lui…Naiv.
Asta e viata. Așa se explică mișcările in zigzag pe care le face în ultima vreme. Ezită între 1/ imaginea paradisiacă a unei vieți strict private cu familia, baschetul în curtea școlii. etc. o viață fără griji, fără răspunderi și 2/ nebunia, adrenalina din politică. Nici el nu știe ce să facă, ce viitor să aleagă. Și DNA are un cuvint de spus în treaba asta, să nu uităm. Intre Jilava și Dubai e o diferență. Nehotărîrea nu e ceva nou la el. E tînăr, ar mai avea timp să urce treptele pînă-n vîrf. Să fie iar șef de partid, premier, chiar președinte! De ce nu!? Dar mai are Ponta resurse !? Nu. Unde sunt oare zecile de mii de entuziaști care l-au aclamat pe Arena Națională în septembrie 2014 ca pe Ceaușescu !? se întreaba el și fanii lui (puțini) din PSD și massmedia.
Se pregătește Ponta să rupă partidul!? El zice că nu, dar în politică nimic nu este ce pare a fi. Sau e o stratagemă pentru a obține locul rîvnit pe liste în parlamentarele de la anul!? Ar indrăzni noii lideri ai PSD Dragnea, Zgonea, Firea etc. să nu îi propună o candidatură!? E clar că odată pătruns in Parlament Ponta ar fi un trouble-maker pentru PSD. Dacă vor să îi rupă gîtul Dragnea&Co, alegerile ar fi momentul cel mai bun să îl lase pe dinafară. Așadar, Ponta a făcut un test facind pe victima, pe băiatul bun din vecini. A observat că nimeni nu a sărit să îl plîngă și să îl asigure că are locul lui rezervat. Că altfel spus, ar mai fi în inima partidului care bate bate bate…
Cred că astea sunt jocuri mărunte. Țintar. Bambilici. Ponta este deja uitat, pesediștii din noul val nu știu cum să scape de el. A fost aruncat la coșul istoriei chiar de foștii lui camarazi de arme înainte chiar de a fi înghițit de proteste și apoi de uitare.”, scrie Stelian Tănase pe blogul său.