Klaus Iohannis este în faţa unei decizii importante: să promulge legea dării în plată (care le-ar permite celor care au credite ipotecare să dea băncii imobilele şi să scape astfel de datorii) sau să o trimită la reexaminare în Parlament. Preşedintele este asaltat de reprezentanţii băncilor, care cer respinderea actului normativ, titrează stiripesurse.ro
Şefii a patru bănci-mama ale unor bănci româneşti cu capital străin i-au transmis preşedintelui Iohannis o scrisoare în care îi solicită acestuia să prevină efectele legii dării în plata asupra sistemului bancar, ei avertizând practic România că pot da statul în judecată în instanţele româneşti, la curţile de arbitraj internaţionale şi în plan european.
Scrisoarea, obţinută de HotNews, este semnată de Andreas Treichl, CEO al Erste Gruop, banca-mama a BCR, Carlo Vivaldi, şef al Diviziei Europa Centrală şi de Est a Unicredit Group, banca-mama a băncii Unicredit din România, Frederic Oudea, presedinte al Federeatiei Europene a Băncilor şi CEO al Societe Generale, banca-mama a BRD, precum şi de Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank Internaţional, banca-mama a Raiffeisen din România.
Cei patru şefi de bănci mari din Europa i-au trimis scrisoarea preşedintelui Iohannis pe 1 decembrie 2015, la 5 zile după adoptarea în Parlament a legii, notează stiripesurse.ro
„În opinia noastră, este încă timp destul pentru a împiedica legea să provoace un real prejudiciu instituţiilor financiare şi economiei României, care ar apărea în mod inevitabil. Suntem încrezători că România va proteja investitorii pe termen lung împotriva unui tratament inechitabil şi incorect, care provoacă un prejudiciu atât de substanţial. Am vrea să vă invităm să reconsideraţi această lege, pentru a evita violarea principiilor fundamentale şi constituţionale ale României, precum şi legile europene. Sperăm sincer că îngrijorările noastre vor fi auzite şi abordate adecvat”, i-au transmis cei patru şefi de bănci lui Iohannis, potrivit documentului citat de HotNews.
„Ne-ar plăcea să evităm să fim forţaţi să luăm în considerare paşi următori în a ne apara investiţiile din România şi am putea evalua acţiuni legale în România, la nivel biletareal (în baza Tratatelor de Investiţii Bilaterale în vigoare) precum şi la nivel european. Cu respect, v-am ruga să luaţi în considerare opinia noastră, iar noi rămânem la dispoziţia Dumneavoastră pentru orice consultări şi discuţii”, i-au scris liderii băncilor-mama lui Klaus Iohannis.
„Este mai mult decât probabil că o astfel de interferenţă în contractele comerciale private deja existente să conducă, în mod particular, la deposedarea nejustificată de o proprietate fără nicio compensaţie, la violarea dreptului de liberă circulaţie a capitalului şi la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactivă a legilor. Considerăm că violarea acestor principii de drept ridică şi o îngrijorare serioasă asupra constituţionalităţii legii. Potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Naţionale a României, legea ar avea impact în dauna sistemului bancar, cu potenţiale pierderi de ordinul miliardelor de euro.
Iniţiativa este lipsită de orice criteriu economic şi social, nefiind menită să ofere ajutor cetăţenilor în dificultate, ci este aplicabilă oricărui acord de ipotecă, fără a lua în considerare valoarea iniţială a proprietăţii, capacitatea efectivă de venit a debitorului şi nici tipul de activ imbiliar în cauza. Legea ameninţă şi piaţă creditelor imobiliare, restrictionand drastic, drept consecinţă, accesul la finanţare, cu impact asupra dezvoltatorilor imobiliari şi a sectorului de construcţii.
În mod clar, (legea – n.r.) nu ia în calcul efectele pe termen mediu şi lung asupra capacităţii de creştere economică a ţării, asupra capacităţii băncilor locale de a susţine economia reală şi, prin urmare, şi mai important, nu ia în considerare impactele negative asupra poporului român.
Legea a fost prezentată drept o transpunere în legislaţia naţională a Directivei Europene nr. 2014/17/EU privind contractele de credit pentru consumatori legate de proprietatea rezidenţială imobilă. Înţelegând că Statele Membre UE nu vor împiedica părţile să convină în mod expres schemei dării în plata, este clar arătat că această soluţie trebuie să fie rezultatul înţelegerii reciproce dintre părţi, ci nu al unui acord impus unilateral de către debitor. Mai mult, legea (dării în plata – n.r.) contravine articolului 43 din Directiva, care stabileşte că Directiva nu se va aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016”.
Mai departe, şefii celor patru bănci-mama din străinătate atrag atenţia că măsurile unilaterale aplicate creditelor existente ar putea „creşte îngrijorările investitorilor străini şi locali” privind fiabilitatea sistemului legal românesc.
Astfel, ar fi puse în pericol „credibilitatea României că partener de afaceri funcţional şi de încredere” şi „capacitatea sectorului financiar de a susţine investiţiile strategice într-o ţară în care băncile au jucat un rol-cheie în dezvoltarea ei economică”, susţin bacherii, potrivit stiripesurse.ro
