Forma finală proiectului de buget nu prevede alocări financiare pentru construcţia de biserici, premierul Cioloş transmitându-i Patriarhului că fondurile pot veni de la enoriaşi, dar şi de la primării. Declaraţia şefului Guvernului vine după un schimb de mesaje publice între Guvern şi Biserică pe tema finanţării lăcaşurilor de cult, ultima intervenţie fiind cea a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei care a susţinut că e nevoie de bani de la buget pentru că românii sunt prea săraci.
Lăcaşurile de cult nu au alocare în bugetul de stat pentru 2016. Acesta a fost mesajul transmis de premierul dacian Cioloş Bisericii, la finalul şedinţei de Guvern în care s-a aprobat proiectul bugetului pentru anul viitor. Şeful executivului a sugerat şi o soluţie pentru această situaţie care i-a nemulţumit profund pe capii Bisericii, care s-au văzut şterşi de pe lista fondurilor publice.
„Faptul că nu avem alocări bugetare nu înseamnă că investiţiile care se fac în lăcaşele de cult nu sunt importante, dar cred, pe de o parte, că aici e importantă implicarea enoriaşilor, a credincioşilor, şi a autorităţilor locale. Acestea pot să decidă cel mai bine în ce fel anumite investiţii sunt prioritare sau nu pentru comunităţile respective. Nu ştiu dacă bugetul de stat – mai ales în condiţiile bugetare foarte dificile pe care le avem mai e cazul să alocăm aceste bugete. Nu ne-am putut permite aceste alocări”, a declarat Cioloş.
O portiţă pentru bani publici ar fi însă finanţarea anumitor proiecte sociale ale Bisericii. „Am spus şi în discuţiile cu Părintele Patriarh, cred că putem mobiliza cultele în proiectele cu caracter social. Programele, proiectele pe care le avem la dispoziţie vor fi deschise şi pentru culte”, a spus Cioloş.
Premierul a mai comentat că a ţinut cont şi de tensiunea socială pe subiectul finanţării Bisericii de către stat, lucru pe care i l-a semnalat şi Patriarhului. „Am trăit sentimentul în aceste zile, când au fost discuţiile legate de finanţarea sau nu a lăcaşurilor de cult, dincolo de justificarea sau nu a implicării bugetului public, am simţit şi o tensiune foarte mare în societate legată de aceste lucruri. Cred că împreună trebuie să vedem cum facem să depăşim aceste tensiuni şi aceste conflicte din societate, care nu fac bine nici de o parte, nici de alta. Nu cred că în felul acesta putem să ne clarificăm lucrurile, să ne limpezim principiile şi valorile pe care vrem să cheltuim inclusiv banul public şi nu cred că în felul acesta putem să ajungem la o stare de încredere în noi şi în ceea ce putem face”, a arătat Cioloş.
Măsura ştergerii din bugetul pentru anul viitor a fondurilor pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea unora existente vine după ce, în 2014 şi 2015, guvernul condus de Victor Ponta a alocat în total 325 de milioane de lei (peste 72 de milioane de euro) pentru lăcaşurile de cult.
Bisericile primesc însă în continuare plata salariilor personalului clerical de la bugetul de stat.
Statisticile prezentate de Guvern arată că în România erau în construcţie 525 de biserici noi în 2014, 251 în 2015, iar pentru 2016 se prevăd 291 de biserici nou construite.
Un calcul care reflectă indicatorul de eficienţă a construirii de biserici noi în România, arată că în 2014 Guvernul a investit în medie 90.000 de lei pentru fiecare biserică nou construită, în 2015 această sumă a scăzut la 62.000 de lei. În medie, reparaţia fiecărei biserici unde s-au început lucrări de modernizare a costat Guvernul României 289.000 de lei în 2014, în 2015 media scăzând la 25.000 de lei.
Pictura bisericilor a primit de la Guvern, în medie pentru fiecare biserică, 85.000 de lei în 2014, 6.000 de lei în 2015.
Activităţile de asistenţă socială ale bisericilor au fost finanţate de la Guvern cu 143.000 de lei în 2014, în medie pentru fiecare biserică, în 2015 cu o medie de 18.000 de lei, iar în 2016 media ar urma să scadă la 8.000 de lei pentru astfel de activităţi.
Sâmbătă dimineaţă, întrebat ce le transmite celor care spun că biserica ar putea fi un bun Moş Nicolae pentru bugetul de stat, Patriarhul Daniel a răspuns: „Da, noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salariile de la stat dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăţi”.
Patriarhul Daniel a mai spus că Biserica Ortodoxă Română nu vrea să stea „cu mâna întinsă la stat tot timpul”, dar trebuie ca statul să dea înapoi ceea ce a fost luat de la Biserică.
Duminică, Guvernul a anunţat că premierul Dacian Cioloş a avut o discuţie cu Patriarhul Daniel, în care l-a asigurat că va finanţa proiectele de investiţii importante ale BOR şi că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziţie resurse financiare, „în funcţie de posibilităţi”, pentru lăcaşele de cult în construcţie.
De asemenea, Executivul a anunţat că bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creştere faţă de acest an atât în ceea ce priveşte personalul clerical, cât şi cel neclerical.
„Discuţia a scos încă o dată în evidenţă buna înţelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situaţia financiar bugetară prin care trece România. Bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creştere faţă de anul precedent atât în ceea ce priveşte personalul clerical cât şi cel neclerical, ca o recunoaştere a rolului social important pe care reprezentanţii cultelor îl au în societate, rolul Bisericii Ortodoxe fiind, desigur, fundamental din acestă perspectivă”, se menţiona într-un comunicat de presă al Guvernului.
La rândul său, Ministerul Finanţelor a precizat că anul viitor contribuţia statului la salarizarea personalului clerical va creşte la 315,1 milioane lei, de la 278,3 milioane lei în 2015, iar cea pentru sprijinirea aşezămintelor religioase româneşti din afara graniţelor va urca de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei.
„Proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creştere a salariilor acordate personalului clerical şi neclerical. În cazul personalului clerical, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult creste de la 278,3 milioane lei anul acesta la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuţia statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% faţă de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016”, arăta Ministerul Finanţelor Publice.
sursa: gandul.info
