Violenţa asupra femeilor ocupă, în România, primul loc în ceea ce priveşte cazurile de violenţa domestică. Potrivit studiului din 2014 al Agenţiei Europene pentru Drepturile Fundamentale privind violenţa asupra femeilor, 3 din 10 românce au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani. În realitate, însă, numărul lor este mult mai mare. Cifrele oficiale cuprind doar cazurile de violenţă care ajung în atenţia autorităţilor. Acest lucru este susţinut şi de reprezentanţii asociaţiilor care se ocupă de femeile victime ale violenţei domestice.
„Mă simţeam ca o cârpă folosită, cu care stergi praful şi pe care o mai scuturi că mai ai nevoie data viitoare… nici măcar cârpă de şters praful, că ştergea pe jos cu mine…”, acestea sunt cuvintele Florinei, una dintre cele 125 de femei beneficiare ale programului pus la dispoziţie de Asociaţia ANAIS în 2015. Nimic nu prevestea, la început, că teama, depresia şi dispreţul o vor pune la pământ. Nimic nu prevestea că, dintr-o femeie tânără, frumoasă şi cu un viitor în faţă, va ajunge să fie prizonieră în propria-i căsnicie.
„Am locuit doi ani împreună înainte să ne căsătorim… totul a fost foarte frumos. Viaţa noastră era aşa de frumoasă, încât mâncam la lumânare, romantic. Dacă aveam un cuvânt, nu spus pe un ton ridicat, ci uşor ambiguu, dacă nu era clar ce ne spuneam unul altuia, plângeam exact ca doi copii, să nu ne lezăm, să nu suferim. Întotdeauna sâmbăta sau duminica mâncam numai în oraş.”
Aşa a început Florina să-mi povestească despre viaţa ei, care, deşi a părut un basm, a fost, de fapt, un vis urât. Avea 20 de ani când l-a cunoscut pe actualul ei soţ. Lucra într-un restaurant de protocol şi era curtată. Primea cărţi de vizită de la mulţi bărbaţi. Nu le păstra. Le-a aruncat pe toate la gunoi. A păstrat doar una: pe cea a bărbatului care avea să-i distrugă viaţa. L-a sunat după un an, timp în care s-a gândit la el în fiecare zi. S-au întâlnit şi de-atunci au rămas împreună. La început, Florina avea impresia că trăia un vis. Totul s-a schimbat într-o clipă. O clipă care trebuia să aducă şi mai multă bucurie şi unitate în famillia ei. A rămas însărcinată.
Citiți articolul integral pe gandul.info